BNR: Creşterea economică a venit la pachet cu un cost – majorarea puternică a deficitului de cont curent şi a deficitului structural

17 apr 2018 Autor: Iulian Anghel

Pe ansamblul lui 2017, creşterea economică a atins cel mai înalt ritm din perioada postcriză, dar această accelerare a venit cu un cost: majorarea sensibilă a deficitului de cont curent şi a deficitului structural, potrivit minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al BNR din 4 aprilie, publicată luni, 16 aprilie, şedinţă în care Banca Naţională a decis menţinerea dobânzii de politică monetară la 2,25%.

Nivelul deficitului de cont curent de 3,4% din PIB în 2017 (6,4 mld. euro) a devenit noul subiect de dispută între reprezentanţii BNR şi cei ai Ministerului Finanţelor, după neînţelegerile legate de cauzele ce au condus la aprinderea inflaţiei – 5% în martie – s-au mai calmat.

Săptămâna trecută, la prezentarea raportului de ţară pentru România al Comisiei Europene, economistul-şef al BNR Valentin Lazea a apreciat că deficitul de cont curent al ţării, chiar dacă se află la sub 4% din PIB - limita de atenţie - şi va mai rămâne sub acest prag încă câţiva ani, reprezintă un pericol în cazul unei crize. Potrivit lui Lazea, după plecarea Marii Britanii din UE, România va avea cel mai mare deficit de cont curent din Uniune şi este ţara europeană cel mai expusă în eventualitatea unei noi crize.

Replica ministrului finanţelor Eugen Teodorovici a fost promptă şi lipsită de echivoc, ceea ce arată tensiunea în creştere între BNR şi guvern. Teodorovici, care oricum contestă concluziile raportului Comisiei şi în special observaţia că politica prociclică ascunde pericolul unei posibile aterizări dure a economiei. a spus că l-a rugat pe Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, ca astfel de declaraţii ori să fie asumate de Banca Naţională, ori să fie făcută precizarea că sunt date în nume propriu: „Nu ştiu dacă domnul Lazea a făcut aceste declaraţii în numele BNR sau în nume personal”.

Dincolo de această dispută verbală, rămâne observaţia că deficitul de cont curent al României a fost în 2017 al treilea cel mai mare din UE, după Marea Britanie şi Franţa, şi cel mai mare din Europa Centrală şi de Est. Astfel, în vreme ce majoritatea ţărilor din Uniune profită de conjunctura economic excelentă pentru a-şi reduce deficitele – comercial, de cont curent sau bugetar – România şi le majorează puternic: 3% din PIB deficit bugetar, peste 4% din PIB deficit structural, 3,4% din PIB deficit de cont curent şi 7% deficit comercial (în creştere cu 30%, an/an) în 2017. Iulian Anghel

Minuta şedinţei Consiliului de administraţie al BNR arată că evoluţia din economie indică acumularea progresivă de presiuni inflaţioniste pe partea cererii şi pe cea a costurilor, “în contextul poziţiei ciclice avansate a economiei şi al condiţiilor tensionate de pe piaţa muncii”.

“Membrii Consiliului au sesizat că, pe ansamblul anului 2017, creşterea economică a atins cel mai înalt ritm din perioada post-criză, dar că accelerarea ei semnificativă a fost însoţită de majorarea sensibilă a deficitului de cont curent şi a deficitului structural.“

Potrivit documentului citat, Consiliul de administraţie al BNR anticipeaz o reducere a consumului, care a fost, în ultimii doi ani, principalul motor al creşterii economice: “Din perspectiva celor mai recente evoluţii ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată, motorul creşterii economice, dar şi determinantul major al încetinirii acesteia se anticipează a fi în trimestrul I consumul privat. Un aport pozitiv la dinamica PIB este de aşteptat şi din partea formării brute de capital fix şi posibil din partea consumului administraţiei publice, inclusiv în contextul relaxării semnificative a execuţiei bugetare în primele luni din acest an, faţă de perioada similară a anului anterior. În schimb, în cazul exportului net este probabilă menţinerea sau chiar mărirea contribuţiei negative”.

BNR a păstrat, în şedinţa din 4 aprilie, la 2,25% dobânda de politică monetară, după majorările din precedentele două şedinţe, dar strecoară şi o ameninţare voalată: “S-a exprimat opinia că aceste evaluări sunt de natură să motiveze continuarea ajustării conduitei politicii monetare, eventual şi prin utilizarea altor pârghii decât cea a ratei dobânzii de politică monetară”. Or, “alte pârghii de politică monetară” dincolo de majorarea dobânzii – cheie nu sunt multe. Una, evocată deja în cercurile BNR, ar fi plafonarea gradului de îndatorare al populaţiei, astfel încât împrumuturile să fie reduse, ceea ce ar frâna consumul şi ar tempera inflaţia.

“Membrii Consiliului au convenit că din perspectiva ancorării anticipaţiilor inflaţioniste şi a menţinerii ratei anuale a inflaţiei pe traiectoria evidenţiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare, esenţiale sunt dozajul şi cadenţa ajustării ratei dobânzii de politică monetară şi mersul ratelor dobânzilor de pe piaţa monetară. S-a considerat că actualul context justifică o menţinere a ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de acum. S-au făcut referiri şi la ritmul incert de redresare a investiţiilor în acest an - condiţionat inclusiv de realizarea programului de atragere a fondurilor europene -, precum şi la noile iniţiative legislative vizând sectorul bancar, cu potenţial impact advers asupra activităţii de creditare şi a mecanismelor de soluţionare a creditelor neperformante, dar şi asupra transmisiei monetare, a percepţiei investitorilor şi a primei de risc suveran”, mai arată documentul BNR publicat luni.

 

 

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 17.04.2018

 
Cuvinte cheie:
bnr
, deficit de cont curent
, crestere economica
, deficit
, majorare
, cost
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide