Marii pierzători ai creşterii inflaţiei la 5% sunt cei care îşi ţin banii în depozite bancare

13 apr 2018 Autor: Iulian Anghel

„La o inflaţie de 5%, în teorie, deprecierea leului ar trebui să fie de 5%. Deocamdată cursul este stabil, iar dobânda Robor nu creşte pentru că piaţa este foarte lichidă. Este o distorsiune generată de «relaxarea cantitativă» şi nu o întâlnim doar în România.“

Rata anuală a inflaţiei a ajuns în martie la 5%, cea mai mare din ultimii şase ani. Faţă de  februarie, inflaţia a crescut cu 0,3%, potrivit datelor comu­nicate joi de INS.

Cei care simt din plin evoluţia inflaţiei sunt oamenii sau firmele care şi-au plast banii în bănci, având în vedere că, graţie unei lichidităţi suficiente, nici cursul de schimb leu/valute şi nici dobânda Robor nu au reacţionat, deocamdată, faţă de creşterea inflaţiei.

 „La o inflaţie de 5%, în teorie, deprecierea leului ar trebui să fie de 5%. Deocamdată cursul este stabil, iar dobânda Robor nu creşte pentru că piaţa este foarte lichidă. Este o distorsiune generată de «relaxarea cantitativă» şi nu o întâlnim doar în România“, comen­tează economistul Dragoş Cabat.

Joi 12 aprilie cursul de schimb leu/euro era de 4,66 lei pentru un euro, faţă de 4,63 lei/euro în decembrie 2017. De asemenea, dobânda Robor la 3 luni (în funcţie de care sunt calculate dobânzile la creditele în lei) a fost de 2,07%, faţă de 2,05% în decembrie 2017. Sunt deprecieri nesemnificative, după cum se vede. Prin urmare, deşi există o relaţie ombilicală între inflaţie, curs şi dobânzi, cei care resimt din plin inflaţia sunt – dincolo de efectul ge­neral asupra tuturor consumatorilor – cei care au depozite în bănci pentru că dobânzile la depozitele în lei sunt pe undeva până în 2%, în vre­me ce inflaţia a ajuns la 5%.

La finalul lui februarie, depozitele rezidenţilor cli-e­nţi neguvernamentali erau de 306,6 mld. lei (în lei şi valută) în creştere cu 12,9% faţă de februarie 2017. Din această sumă, 208,4 mld. lei erau în lei (depinzând de Robor), iar 98,2 mld. lei erau în valute (depinzând de cursul de schimb). Guverna­torul Mugur Isărescu a cerut de mai multe ori băncilor să majoreze dobâznile la depozite, ultima dată la începutul lui aprilie când BNR a decis să menţină la 2,25% dobânda de politică monetară, după două majorări consecutive anterioare. „Ratele la depozite sunt cu mult sub 1%. Este câmp pentru bănci, pentru analişti, pentru cei care iau decizii de majorare a dobân­zilor la depozite. Ecartul e într-ade­văr cam mare.“ Guvernatorul admite că există lichiditate pe piaţă, dar spune că acest fenomen este temporar. BNR anticipează o inflaţie de 2,5% la finalul anului, plus/minus 1%. Analiştii financiari cred însă că ţinta va fi depăşită.

„Anti­ci­păm o inflaţie de 4% la final de an“, spune Adrian Co­dîr­laşu, preşedintele CFA Ro­mânia.

Continuarea pe ZFCorporate

ZF Corporate este serviciul de business intelligence al Ziarului Financiar. Pentru a putea avea acces la informatii trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Agricultură, Energie şi altele) - vezi prezentarea video a ZFCorporate. Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.04.2018

 
Cuvinte cheie:
inflatie
, BNR
, depozite bancare
, dobanda
, deprecierea leului
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide