China face paşi mici dar hotărâţi în sectorul financiar european

13 sep 2017 Autor: Bogdan Cojocaru

Preşedintele Chinei Xi Jinping mâncând mere poloneze alături de preşedintele Poloniei Andrzej Duda. Merele au fost transportate cu trenul în China, parte a iniţiativei chineze One Road, One Belt. Planurile comerciale ambiţioase ale Chinei au nevoie de strategii financiare pe măsură.

Pentru a-şi construi un imperiu comercial mondial, China a cumpărat porturi în locaţii cheie din Europa şi producători de tehnologie de top occidentali. Acum are nevoie de fonduri şi experienţă financiară pentru proiectele sale uriaşe.

Şi a pus ochii pe instituţiile financiare europene. Conglomeratul chinezesc HNA, unul dintre cele mai agresive în ceea ce priveşte expansiunea prin achiziţii în străinătate, deţine 10% din Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană. HNA şi o altă companie chinezească, Anbang Insurance Group, au luat în considerare separat să încerce să cumpere asigurătorul german Allianz, după cum au afirmat recent surse apropiate situaţiei.

Nu a fost făcută nicio ofertă, dar discuţiile arată că ambiţiile Chinei au ajuns la un nou nivel. Allianz este un stâlp de rezistenţă al sistemului german de pensii şi o forţă globală în domeniu, cu active sub management de 1.900 mld. euro. La începutul acestei luni, compania Legend, acţionarul principal al producătorului chinezesc de computere Lenovo, s-a angajat să cumpere o participaţie de 90% din Banque Internationale din Luxemburg pentru 1,5 mld. euro.

Achiziţia, aşa cum a anunţat Legend, are de-a face cu planurile Beijingului de a construi un imperiu comercial prin achiziţii şi investiţii, printre altele în infrastructură, cunoscut ca iniţiativa „Belt and Road“. Aceasta este cea mai mare preluare a unei bănci europene care primeşte depozite de către o companie din China. Banca de 161 de ani şi 2.000 de angajaţi în întreaga lume a fost cumpărată de la Precision Capital, un vehicul de investiţii al familiei regale din Qatar.

Legend a cumpărat anul trecut o participaţie minoritară la Pension Insurance Corporation din Marea Britanie. Legend a ajuns şi în ultimele etape ale licitaţiei pentru platforma madrilenă de fonduri mutuale Allfunds, dar a pierdut competiţia. Fosun, un alt conglomerat internaţional chinezesc, deţine o participaţie de 24% din cea mai mare bancă listată a Portugaliei, Millennium BCP.

Bancheri, avocaţi şi executivi de companii spun că vor urma mai multe tranzacţii în sectorul financiar european, în roluri principale figurând coloşi controlaţi de stat precum China Life şi China Everbright şi firme private ca Legend Holdings şi China Minsheng Financial. 

Ambiţiile companiilor chineze în sectorul financiar ar fi pe măsura cursei făcute până acum de băncile din China în campionatul mondial, unul în care băncile europene bat în retragere.

„Principalele bănci din China au demonstrat că au cea mai mare creştere lucrativă a ponderii activelor străine“, se arată într-un studiu McKinsey. „China iese tot mai mult în evidenţă în sistemul financiar global“, situându-se pe locul opt anul trecut în ceea ce priveşte activele şi pasivele de investiţii străine. În 2005, China ocupa locul 16 la nivel mondial. „Şi are spaţiu de manevră suficient pentru a-şi extinde şi mai mult investiţiile străine“, se arată în studiul citat, notează Bloomberg. 

Activele străine ale băncilor chineze au urcat la 9% din activele totale anul trecut, de la 2% în 2007, depăşind 1.000 de miliarde de dolari la sfârşitul anului 2016. Valoarea activelor şi pasivelor totale ale Chinei este echivalentă cu 101% din PIB, cu mult sub media de 350% din PIB din lumea avansată şi mai mică decât cea a unor pieţe emergente precum Brazilia, Mexic şi Rusia. Totuşi, China este a doua cea mai mare economie a lumii.

Beijingul încearcă să aducă, prin restrcţii, sub control achiziţiile făcute în străinătate de companiile chinezeşti pentru a stopa ieşirile de capital. Însă achiziţiile în sectorul financiar „ nu doar bănci, ci şi fonduri de adminsitrare a activelor, asigurători şi administratori de averi - se pare că sunt privite cu mai multă indulgenţă.

„Mesajul de la autorităţile de reglementare din China este clar „ vor ca aceste companii să iasă să găsească acces la cantităţi mari de fonduri şi experienţă“,  a explicat un consilier financiar pentru fuziuni şi achiziţii la o bancă globală care lucrează cu companii şi autorităţi din China.

„Ar privi cu ochi buni tranzacţiile care au legături cu programul Belt and Road deoarece ţara trebuie să-şi încordeze muşchiul financiar“, a afirmat bancherul. El a precizat că banca sa lucrează la mai multe tranzacţii de preluare de anvergură „mijlocie spre mare“ în sectorul financiar.

Volumul tranzacţiilor Chinei de fuziuni şi achiziţii care au ca ţintă active din sectorul financiar a ajuns la aproape 9 miliarde de dolari de la începutul anului. În 2016, valoarea a fost de 12 miliarde de dolari, potrivit datelor Thomson Reuters.

Autorităţile europene nu privesc cu încântare la aceste achiziţii. Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, va prezenta miercuri în discursul său din Parlamentul European privind „starea Uniunii“ planuri pentru supravegherea mai strictă a achiziţiilor făcute de companii străine, inclusiv din China, scrie Financial Times. CE ar urma să evalueze dacă preluările din industriile sensibile precum cea a energiei şi tehnologiei ar fi problematice din punctul de vedere al siguranţei. 

China şi-a majorat investiţiile directe în Europa cu 90% în 2016, arată calculele McKenzie. Investiţiile în Germania au crescut de aproape zece ori, de la 1,3 miliarde de dolari în 2015 la 12,1 miliarde de dolari. Marea Britanie a atras investiţii chinezeşti de 9 miliarde de dolari, Finlanda de 7,6 miliarde de dolari şi Elveţia de 4,8 miliarde de dolari.

În Europa, companiile chineze au cumpărat de-a lungul timpului porturi în Belgia, Grecia, Spania şi Italia.

 

 

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.09.2017

 
Cuvinte cheie:
china
, sectorul financiar
, hotarare
, cumparare
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide