Croaţii şi-au dublat în 15 ani numărul de kilometri de autostradă şi au cele mai bune drumuri din Est, dar se îneacă în datorii. Cehii se plâng că le-ar mai trebui trei decenii pentru a-şi realiza visele de după căderea comunismului

9 ian 2018 Ziarul Financiar

Coadă la un punct de colectare a taxei de drum de pe o autostradă din Croaţia. Încasările şi traficul pe drumurile cu taxă croate au crescut anul trecut.

Din grupul statelor foste comuniste din Europa Centrală şi de Est, Croaţia este singura cu o calitate a drumurilor mai mare decât media europeană, după cum arată un studiu al World Economic Forum. Pe locul doi, dar sub medie, se plasează Cehia şi Slovacia. România este pe ultimul loc. Este întrecută chiar şi de Bulgaria, cea mai săracă economie din UE.

Însă performanţa a adus datorii şi durere Croaţiei în vremuri de criză financiară şi economică. Croaţia este singura ţară din UE unde puterea de cumpărare a scăzut din 2008, anul de maxim al crizei financiare globale, până în 2016. În vara anului trecut, presa croată specula că această ţară, dacă nu-şi accelerează ritmul de dezvoltare, va ajunge mai săracă decât România. Nici cehii nu sunt mulţumiţi de ce au făcut până acum. Pentru realizarea planurilor din anii 1990, care ar fi trebuit să fie gata în prezent, ar mai trebui trei decenii dacă este menţinut ritmul de investiţii.

În ultimele două decenii, Croaţia şi-a extins semnificativ reţeaua rutieră cu investiţii mari în autostrăzi pentru a uni cât mai multe regiuni şi pentru a stimula creşterea economică şi turismul. Dacă la sfârşitul anului 2002 Croaţia avea 749 de kilometri de autostradă şi drum expres, la sfârşitul anului 2016 totalul de kilometri se situa la 1.314.

În anii 2000, Croaţia a intrat într-o febră a construcţiei de autostrăzi, de care are nevoie pentru a-şi susţine sectorul turismului, dezvoltat mai ales pe litoral şi devenit o bază a economiei. Autostrăzile au fost finanţate cu credite, iar companiile de stat responsabile cu infrastructura rutieră sunt şi acum împovărate cu datorii. Croaţia a intrat în UE abia în 2013, astfel că nu a putut beneficia de fonduri europene în perioada de boom a autostrăzilor.

După 20 de ani de investiţii enorme în infrastructură, companiile de stat Drumuri Croate, Autostrăzi Croate şi Drumul expres Rijeka-Zagreb au rămas împovărate  cu datorii de 5,2 miliarde de euro (în 2016), acoperite complet cu garanţii de la stat. Banca Mondială  apreciază că sectorul are nevoie de management mai bun şi de soluţii pentru îmbunătăţirea eficienţei şi transparenţei.

Sectorul rutier a ajuns să acumuleze datorii echivalente cu 13% din PIB anul trecut. Companiile de stat nu pot refinanţa aceste credite fără ajutor de la guvern, scrie Total Croatia News.

Compania Autostrăzi Croate, un fel de SRL care se ocupă cu operarea, construcţia şi întreţinerea autostrăzilor, şi-a început activitatea în 2001 şi are acum în administrare peste 925,8 kilometri de autostradă finalizaţi, cu peste  1.150 de structuri precum poduri, tuneluri, viaducte şi pasaje pentru animale. Tunelurile au o lungime cumulată de 23 de kilometri, cel mai lung fiind de cinci kilometri, potrivit paginii de internet a companiei. Autostrăzi Croate are datorii, merge în pierdere şi este în curs de restructurare.

În primăvara anului trecut, Banca Mondială a aprobat pentru Croaţia un credit de 22 de milioane de euro şi garanţii de 350 de milioane de euro, finanţare care se duce pe modernizarea şi restructurarea sectorului rutier şi eficientizarea companiilor de stat din transport.

În noiembrie anul trecut, Croaţia a emis obligaţiuni de 1,27 miliarde de euro cu scadenţa în 2030 pentru rambursarea şi refinanţarea datoriilor companiilor de stat din infrastructura de transport. Autostrăzi Croate a început deja să reducă din personal, iniţiativă care va afecta până în 2020 câteva sute de persoane. Anul 2017 s-a încheiat cu o veste bună pentru companiile de stat: a crescut traficul pe autostrăzile cu taxă şi au crescut şi veniturile din taxe colectate. În plus, datoria publică a Croaţiei a ajuns la sfârşitul anului trecut la 78% din PIB după cea mai rapidă scădere din UE. În 2017, bugetul croat a înregistrat primul surplus de când ţara a devenit independentă. Croaţia are 11 autostrăzi şi 12 drumuri expres. Dacă a investit masiv în infrastructura rutieră, Croaţia a neglijat infrastructura feroviară. La calitatea căilor ferate, Croaţia stă în UE mai bine doar decât România. Bogdan Cojocaru

Cehia, cea mai bogată economie dintre statele foste comuniste, şi-a început aventura cu autostrăzile în anii 1960 şi a ajuns acum la o reţea de autostrăzi cu o lungime de 1.246 de kilometri, dar fragmentată şi concentrată în două nuclee, est şi vest. Aceste nuclee sunt însă conectate între ele. Planul oficial este ca până în 2030 reţeaua să ajungă la 2.000 de kilometri. În 2014, un studiu academic a descoperit că în Cehia costurile pentru construirea autostrăzilor sunt cu 30% mai mari decât în ţări vecine precum Austria şi Germania. Cauzele identificate de studiu sunt insuficienta planificare pentru achiziţiile de terenuri şi construcţii, metodele de finanţare şi metodele de optimizare. În analiză se arată că proiectele mai mari de autostrăzi sunt finanţate prin Fondul de Stat pentru Infrastructura de Transport, subordonat ministerului Transportului. În Cehia, de la începerea dezvoltării unui concept pentru un proiect de trafic la implementare trec de obicei 12 ani. Studiul notează că potrivit planurilor conceptuale dezvoltate de ministerul transporturilor la sfârşitul anilor 1990, reţeaua de autostrăzi şi drumuri expres ar fi trebuit să fie finalizată în prezent. Dacă se menţine ritmul de dezvoltare din 2014, va mai fi nevoie de alţi 32 de ani şi de 19 miliarde de euro.

La sfârşitul anului trecut miliardarul Andrej Babis, acum premierul ţării, a cerut creşteri semnificative ale investiţiilor statului în proiecte de infrastructură. Partidul lui Babis a câştigat alegerile din octombrie cu promisiuni de prudenţă bugetară. Miliardarul, care a promis că va conduce statul ca pe o companie, a criticat ceea ce al a descris a fi proceduri exagerat de complicate necesare unor proiecte ca autostrăzi, căi ferate, facilităţi sportive şi locuinţe pentru bătrâni, notează Bloomberg. 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.01.2018

 
Cuvinte cheie:
Croatii
, cehii
, autostrada
, drumuri
, companii de stat
, autostrazi
, cehia
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide