Dependenţa economiei de exporturile auto face ca Ungaria să fie cea mai vulnerabilă ţară din regiune la războiul tarifelor dintre SUA şi UE. Ungaria are şi cea mai vulnerabilă monedă la războiul comercial SUA-China

23 iul 2018 Autor: Bogdan Cojocaru

Creşterea tarifelor pentru maşinile germane importate de SUA va tă­ia 6 miliarde de euro din PIB-ul Germaniei, adică 0,15 puncte pro­cen­tuale din PIB, au calculat stra­te­gii Federaţiei Camerelor Germane de Comerţ.

Sunt veşti rele pentru cea mai mare econo­mie europeană. Veştile sunt rele şi pentru econo­miile mai mici din est ale căror industrii au deve­nit dependente de industria auto germană. Dintre acestea, cea mai vulnerabilă la războiul co­mercial dintre SUA şi Germania este Unga­ria, potrivit unei analize a băncii ame­ricane JPMorgan.

Analiştii de la Danske Bank atrag şi ei aten­ţia că forintul, moneda Ungariei, ar putea fi mo­ne­da emergentă care va încasa cele mai dure lo­vituri, de data aceasta în războiul comercial dintre SUA şi China. În 2014 Ungaria a fost zgu­duită puternic de furtuna de atunci de pe pie­ţele valutare, iar forintul nu şi-a găsit nici până acum echilibrul.

Probleme pentru exportatorii auto germani înseamnă probleme şi pentru industriile auto din Europa Centrală şi de Est (ECE). Regiunea este puternic dependentă de industria automo­tive, se arată în analiza JPMorgan, preluată de Portfolio.hu. Din punctul de vedere al standar­delor globale, ECE nu este un producător auto major. Cehia, Ungaria, România, Polonia şi Slovacia produc cumulat aproape cât produce Coreea de Sud. Însă regiunea iese în evidenţă prin ponderea sectorului auto în exporturi.

Exporturile industriei auto ale Slovaciei au avut în 2017 o pondere de 29% în PIB, cele ale Cehiei de 23%, ale Ungariei de 17,8%, ale Sloveniei de 15,9% şi cele ale României de 8,7%. Spre comparaţie, în cazul Germaniei, cel mai mare exportator de autovehicule din lume, pon­derea este de 7,5%. În funcţie de acest indi­cator, regiunea ocupă primul loc în lume.       

Dependenţa ECE de industria automotive este vizibilă nu doar la nivelul cotei din expor­turi, ci şi prin faptul că acest sector contribuie cu 17% la producţia industrială a ECE4 (Cehia, Ungaria, Polonia şi România) şi cu 16% la numărul locurilor de muncă.

În industria auto, producţia şi exporturile  pot fi împărţite în două categorii: de maşini fini­sa­te şi de piese sau componente. O carac­teris­tică a sectorului auto din ECE este că ex­por­turile de piese sunt mai mari decât cele de auto­vehicule. Exporturile de componente auto au o pondere în PIB de 13% în cazul Cehiei, de 12% în cazul Ungariei, de 7,1% în cel al Ro­mâ­niei şi de 4,5% în cel al Poloniei.

Un război al tarifelor pe exporturile auto în­tre SUA şi Germania ar fi o problemă pentru ECE deoarece principala ţintă a exporturilor industriilor auto din aceste ţări este Germania. La exportul de componente în Germania se dis­ting în special Ungaria, Cehia şi România (pon­dere de peste 40% din total). Însă la exporturile de maşini în Germania, ca pondere în total, Ungaria este de departe pe primul loc în re­giune. Mercedes-Benz şi Audi au baze de pro­ducţie mari în Ungaria.

ECE4 îşi exportă circa 80% din producţia de componente auto şi maşini în ţări UE. SUA primeşte aproape un sfert din exporturile secto­ru­lui automotive al Uniunii, iar pe piaţa ame­ri­cană cel mai mult exportă producătorii auto ger­mani de care fabricile din ECE sunt strâns le­gate prin lanţurile de aprovizionare. Strategii de la JPMorgan au analizat statisticile despre ma­şinile europene vândute în SUA şi au găsit că, deşi cea mai mare parte a maşinilor produse în ECE sunt vândute în UE, regiunea este expusă pu­ternic la conflictul comercial dintre SUA şi UE din cauza integrării mari a producătorilor locali în lanţul de aprovizionare pan-UE.

Iar concluzia analiştilor băncii americane este că „Ungaria este cea mai expusă la fluc­tua­ţiile cererii pentru industria auto“. Astfel, în vremurile bune, această ţară poate pro­fita cel mai mult de revenire, iar în vremuri de criză, când cererea scade, va fi lovită cel mai dur. Pe lo­cul doi ca expunere este Cehia, iar pe trei şi pe patru sunt România şi Polonia.

Într-o altă analiză, Danske Bank a găsit că dintre monedele pieţelor emergente forintul pare „în special vulnerabil“ la un război co­mer­cial între SUA şi China prin prisma „sen­sibi­lităţii mari la oscilaţiile preţurilor metalelor“, scrie Bloomberg.

Forintul a atins la începutul lunii cel mai slab nivel faţă de euro din istorie, de 330 de forinţi pentru un euro, iar acum tatonează din nou acest prag. Presa de stat citează analişti care spun că deprecierea euro nu reflectă situaţia economică deoarece economia merge bine, iar guvernul atribuie scăderea speculatorilor. Un forint slab face mai atractive ca preţ pe pieţele internaţionale exporturile maghiare. Însă face importurile şi datoriile în monedă străină mai scumpe, erodând astfel puterea de cumpărare a maghiarilor.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.07.2018

 
Cuvinte cheie:
economie
, exporturi auto
, Ungaria
, război comercial
, SUA-China
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide