Investitorii şi-au pierdut încrederea în economia Turciei şi trimit lira în infern: Datoriile cresc, băncile riscă să-şi piardă profiturile, iar agenţiile de rating ameninţă cu retrogradarea

22 mai 2018 Autor: Bogdan Cojocaru

Preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan urmăreşte o politică agresivă de creştere economică alimentată de creditare şi de aceea pune presiuni pe banca centrală să ţină dobânzile cât mai jos

Pe măsură ce creşterea dobânzilor în SUA şi încetinirea economiilor din UE şi Japonia fac dolarul mai atrăgător şi mai puternic, monedele pieţelor emergente se îndreaptă spre un an distrugător.

Una dintre cele mai instabile dintre acestea, lira turcească, se prăbuşeşte,  scoţând la lumină vulnerabilităţile uneia dintre cele mai dinamice economii emergente şi pericolele pe care le aduc politicile economice ale preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan.

Criticii preşedintelui vorbesc deja de venirea unei crize care pândeşte de mult timp economia turcă.

Turcia este o ţară membră a NATO, un jucător-cheie în jocurile geopolitice de la Marea Neagră şi din Orientul Mijlociu, o ţară care poate ajuta Europa în criza refugiaţilor sau, din contră, poate complica aceste probleme şi, mai nou, o economie ale cărei costuri de finanţare sunt mai mari decât cele ale Senegalului, o economie de 60 de ori mai mică şi cu rating mai slab. 

De la începutul anului, lira turcească s-a depreciat cu peste 17% în raport cu dolarul şi cu 70% în ultimii zece ani. În 2008, o liră putea fi cumpărată cu 75 de cenţi. Acum, o liră costă 22 de cenţi. Ieri, lira s-a dus în jos cu 18%.

Căderea monedei reflectă, pe lângă riscurile activelor turceşti, neliniştea investitorilor după ce Erdogan a spus că vrea un control mai mare asupra politicii monetare. Acest control îl va obţine probabil după alegerile pentru preşedinte şi parlament din 24 iunie.

„Politica monetară din Turcia este de mult timp obiectul presiunilor politice, însă o ameninţare explicită privind limitarea independenţei băncii centrale creşte riscurile pentru eficienţa politicii“, explică analiştii de la Fitch Ratings. Erdogan urmăreşte o politică agresivă de creştere economică alimentată de creditare şi de aceea pune presiuni pe banca centrală să ţină dobânzile cât mai jos.

Însă odată cu deprecierea lirei se duce în jos şi puterea de cumpărare a turcilor. Inflaţia, care poate fi controlată prin dobânzi de către banca centrală, este aproape de cel mai ridicat nivel din istorie. Prăbuşirea lirei pune presiuni în special pe turcii cu datorii în monedă străină. Potrivit cifrelor oficiale, 30 de milioane de turci dintr-o populaţie de 80 de milioane (care include şi copiii) au datorii la bănci sau la alte instituţii financiare (excluzând datoriile private), scrie Hurriyet Daily News.

Datoria brută, care include datoriile instituţiilor din sectorul public, ale băncii centrale, ale companiilor private şi gospodăriilor, se situa în aprilie la 921 miliarde lire (227 miliarde dolari), în creştere cu16% în raport cu luna aprilie a anului trecut. Circa 60% din datorie este denominată în lire turceşti, potrivit agenţiei de ştiri Anadolu.

Insistenţa guvernului pe creştere economică prin datorie subminează reputaţia băncilor de stâlpi de rezistenţă ai economiei. Îndreptându-se către alegeri, guvernul majorează cheltuielile pentru a susţine creşterea economică, de 7,4% anul trecut, şi pune presiune pe bănci să extindă creditele la dobânzi care compensează doar marginal pentru inflaţie, notează Bloomberg. Astfel, marjele de profit ale băncilor se îngustează. De asemenea, prăbuşirea lirei pune presiuni pe turcii şi pe companiile cu credite în valută.

„În Turcia, riscul este acum ca sectorul bancar să fie lovit“, spune Inan Demir, economist la Nomura International. Slăbirea lirei afectează activele companiilor, ceea ce va duce în cele din urmă la erodarea calităţii activelor băncilor, a precizat Demir.

Sectorul corporate are de rambursat o datorie record în monedă străină de 337 miliarde de dolari, în timp ce băncile s-au văzut nevoite să restructureze deja credite de 78 miliarde de lire (17 miliarde dolari) din cauza turbulenţelor din politica internă şi internaţională.

Resursele băncilor sunt deja sub tensiune din cauza unui program de creditare sprijinit de guvern care a contribuit la creşterea raportului dintre credite şi depozite la 128%. În aceste condiţii, se reduce capacitatea băncilor de a menţine extinse creditele, iar companiile devin dependente de creditare externă. 

“Calitatea activelor arată deja primele crăpături în timp ce vedem creşterea creditelor restructurate, iar situaţia va persiata atât timp cât lira este slabă”, spune Tomasz Noetzel, analist la Bloomberg.

Deocamdată, băncile rezistă. Rata creditelor neperformante este mai mică de 3%. Şi rezervele de capital pentru vremuri grele par suficiente, fiind peste pragul stabilit de autorităţi.

Investitorii s-au pregătit pentru dificultăţi mai mari în sectorul bancar turcesc. Indicele Borsa Istanbul Banks, cu 13 componente, a scăzut cu 9% în ultimele 12 luni, în timp ce indicele Borsa Istanbul 100 a crescut cu 8%.

Şapte bănci au răspuns cererii premierului Binali Yildirim de a reduce ratele creditelor pentru locuinţe (aceste împrumuturi au o pondere de 10% în total). Banca de stat Ziraat Bankasi a redus ratele ipotecilor sub1% pe lună, în timp ce inflaţia de consum a fost de aproape 1,9% în aprilie.

Turcia stă însă mai prost la rezerve valutare. În raport cu rambursările de datorii din anul care vine, aceste rezerve sunt mici dacă sunt comparate cu cele ale altor state emergente, potrivit unei analize a Bank of America Merrill Lynch. Aceste rezerve sunt sub 90% din datoria care ajunge la scadenţă în 2018, ceea ce înseamnă că dacă Turcia pierde accesul la pieţele de împrumut sau nu găseşte alte rezerve, va intra în default.

“Toate statele emergente mari cu excepţia Turciei au rezerve bune”, spune David Hauner, analist la Bank of America, citat de Reuters.

Ieri, chinurile lirei turceşti s-au amplificat, după o scurtă perioadă de domolire de care au continuat să profite alte monede emergente. Analiştii nu sunt optimişti. Presa de opoziţie scrie că ciprioţii turci iau în considerare moduri de a abandona lira în prăbuşire. Carmen Reinhart, economist la Harvard, spune că economiile emergente s-ar putea afla acum în situaţii mai dificile decât în criza din 2008. Problema, arată Fitch, este că datoriile au crescut de patru ori. Agenţia a avertizat ieri că profilul de credit al Turciei va fi în pericol după alegerile din iunie.

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.05.2018

 
Cuvinte cheie:
Investitori
, economia Turciei
, lira turceasca
, Datorii
, rating
, retrogradare
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide