Opinie Sorin Pâslaru, Redactor-şef ZF

A treia Ialtă

10 iul 2018 Autor: Sorin Pâslaru

Toată desfăşurarea evenimentelor privind revocarea Codruţei Kovesi, a legii gazelor din Marea Neagră şi a modificărilor legislaţiei penale sugerează un scenariu îngrozitor, dar foarte probabil: PSD-ul a votat legea gazelor naturale doar după ce a obţinut ceea ce voia.
 
A obţinut decapitarea vectorului principal prin care erau ameninţate extragerea de rente şi bani din poziţiile publice precum şi modificarea legislaţiei penale în sensul slăbirii acesteia, în condiţiile în care România nu are şcoli, spitale şi drumuri pentru că cei care se instalează în funcţii publice au ca misiune principală tocmai abuzul în serviciu pentru a-şi alimenta conturile de milioane şi zeci de milioane de euro din străinătate.
 
Semnalul decapitării DNA induce clar în sistem ideea nesiguranţei celor care trăiesc din salariu, din munca lor, contra celor care au luat şi iau prin rapt bucăţi din România şi faptul că puterea, transpartinică de acestă dată, dispune până la urmă de ultimul cuvânt.
 
Noutatea în ecuaţie este că a fost pusă pe masă pentru a fi obţinută imunitatea de la abuzurile asupra banului public ultima avere pe care România o mai putea juca: cele 200 de mld. de metri cubi de gaz din Marea Neagră, pentru care se construieşte o conductă separată care să-l transporte direct în Ungaria şi Austria, ţări cu petrochimie şi reţea de consum mult mai dezvoltată decât în România.
 
Este absolut şocant şi ilustrativ faptul că, imediat după ce a fost obţinută dimineaţa revocarea celei pe care americanii o numeau Mrs. K. în depeşele lor, în aceeaşi zi, târziu în noapte, Parlamentul a votat legea gazelor naturale.
 
Bineînţeles că a fost prezentat pe ecrane faptul că au fost obţinute câteva concesii şi că redevenţele ar putea fi mai consistente decât cele anterior negociate, însă marele troc este vizibil de la 10.000 de metri înălţime. Dacă vreţi gazul, acceptaţi-ne condiţiile. Daţi-ne imunitatea, acceptaţi faptul că suntem stăpâni aici. Şi a fost votată legea.
 
Nu este prima oară când România trece printr-o situaţie de acest tip.
 
Această lege nu trebuia aprobată până când nu era pus pe picioare un plan de gazificare a economiei româneşti.
 
Relaţia între dezvoltarea economică şi consumul de energie, în cazul nostru de gaz metan, nu poate fi nicio clipă pusă sub semnul întrebării.
 
România are 50.000 de km de conducte de gaz, în timp ce Ungaria are 100.000 de km de gaz la o suprafaţă cât o treime faţă de cea a României şi o populaţie la jumătate.
 
România are exporturi de 60 mld. euro pe an, iar Ungaria are exporturi de 100 mld. euro pe an.
 
Cum poţi să ai mici întreprinderi, producători de cărămizi, de var, de cuie, de pantofi, de hârtie, de carton, de îngrăâăminte chimice, de plastice dacă nu ai electricitate, apă curentă, canalizare şi gaz metan?
 
Deficitul comercial anual de 14 mld. de euro pe care îl deplânge Banca Naţională ca pe un semn al lipsei de competitivitate provine jumătate din industria chimică.
 
În 2017, exporturile industriei chimice au fost de 2,7 mld. euro, iar importurile de 7,2 mld. euro, aici intrând îngrăşăminte chimice, materiale plastice sau medicamente, cea mai înaltă formă de valoare adăugată obţinută din prelucrarea gazului.
 
Pe locul patru la producţia de gaze în Europa, în top trei la producţia de grâu, floarea soarelui şi porumb, România este în continuare, prin acest tip de trădare de la nivel înalt, o ţară africană care îşi dă resursele pe nimic în formă brută fiind ori constrănsă de ocupanţii militari ori vândută de liderii săi.
 
Problema cu gazul din Marea Neagră este că ceea ce se bate în cuie astăzi va fi valabil pentru următorii 30-50 de ani, cât va dura acestă exploatare.
 
Rusia a desfăşurat după Al Doilea Război Mondial o mare acţiune de convingerea a Germaniei că gazul său este cel de care are nevoie industria din bazinul Ruhr şi a construit conductă după conductă.
 
Ultima, North Stream 2, se construieşte chiar acum.
 
Şi în comunism şi în capitalism, gazul ruşilor este pentru Germania viaţă, oxigen. Germania are 500.000 de km de conducte la o suprafaţă de o dată şi jumătate mai mare decât a României şi are exporturi de 1.300 mld. euro pe an, al doilea loc în lume după China.
 
În ţară oamenii au început să se întrebe de ce dacă avem gaze în Marea Neagră noi nu putem să le folosim. La o şedinţă de partid dintr-un judeţ, liderul PNL, Ludovic Orban a fost întrebat ce se întâmplă cu gazul din Marea Neagră, de ce trebuie dat ungurilor?  Reacţia a fost corectă şi, la următoarea şedinţă, au fost prezentate date care au arătat că din 2012 încoace, în anumite regiuni, nicio locuinţă nu a mai fost conectată la gaz metan.
 
Ungaria are conectate 90% din locuinţe la gaz metan deşi importă 95% din gaz din Rusia.
 
Noi vom fi în situaţia în care conducta de gaz spre Ungaria va merge pe sub curţile oamenilor care trebuie să se încălzească cu lemne şi să gătească cu butelii şi ai căror copii trebuie să plece să lucreze în Austria şi Ungaria pentru că noi nu avem industrie petrochimică.
 
În mod diabolic, au fost încurajate opiniile privind necesitatea de a consuma gazul în România pentru a asigura dezvoltare locală tocmai pentru a mări miza la masa negocierilor.
 
Niciun alt proiect al României din ultimii 28 de ani- vânzarea Dacia Piteşţi, Bechtel, Petrom, Sidex, BCR  - nu a suscitat un atât de mare interes din partea celor mai puternici oameni din Europa şi SUA precum gazul din Marea Neagră. Nu întâmplător au venit în această perioadă la Bucureşti şefii Comisiei Europene.
 
Având în vedere toată acestă desfăşurare de forţe şi faptul că Occidentul a închis ochii la tot ceea ce până ieri clamase că este o limită peste care nu se va trece – anti-corupţia, rezultă miza s-ar putea să fie mult mai mare şi în Marea Neagră să nu fie doar 200 de mld. de metri cubi de gaze.
 
S-a spus despre Malta, momentul din ‘89 al întâlnirii dintre Gorbaciov şi Bush, că România a fost cedată de către Occident, la fel ca la Ialta în ,45. Pentru România, această înţelegere – gazele din Marea Neagră contra imunitate acordată politicienilor  - este o a treia Ialtă.
 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.07.2018

 
Cuvinte cheie:
gaze
, romania
, refuz
, obtinere
, lege
, marea neagra
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide