Anomaliile din sănătate: spitalele de stat sunt gazde pentru laboratoare private, fondurile Casei se duc la privaţi, dar pacienţii sunt plimbaţi de la un laborator la altul pentru că nu există fonduri pentru analize gratuite

5 iul 2018 Autor: Mirabela Tiron

Sorina Pintea, ministrul sănătăţii

Sorina Pintea, ministrul sănătăţii: Aş da mai mulţi bani pentru laboratoarele de stat din spitale.

Unde trebuie să meargă un pacient pentru a beneficia de gratuitate în baza unui bilet de trimitere de la mediucul de familie?

„La stat” găseşte laboratoare ce nu lucrează cu Casa Naţională de Sănătate sau laboratoare private care „nu mai au fon­duri”, iar la „privat” se loveşte tot de „nu mai sunt fonduri’ sau „nu am primit situaţia plafonului”.

„Nu mai sunt fonduri pentru analize medicale, încercaţi spre finalul lunii sau puteţi face cu plată”, spune un reprezentant din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Sf. Pantelimon din Capitală. În cadrul acestui spital public funcţionează însă doar un laborator privat (operat de compania Gral), singurul în care pacienţii îşi pot face analize medicale. Conducerea spitalului nu a putut să fie contactată până la închiderea ediţiei.

La Spitalul Universitar de Urgenţă Elias, laboratorul de stat din ambulatoriul spitalului nu lucrează cu Casa, „tot ambulatoriul nostru este cu plată”, spune un reprezentant.

În laboratoarele marilor jucători privaţi nu s-a primit încă situaţia plafonului (ieri, pe 5 iulie) sau fondurile s-au epuizat deja.

„Nu mai sunt fonduri pentru analize medicale, mai încercaţi după 12 iulie, dar cel mai sigur veniţi pe 26 iulie şi facem programare pentru august”, spune un operator din clinica Sante, ce operează o reţea de laboratoare medicale.

„Nu am primit încă situaţia plafonului”, a fost răspunsul unui operator din callcenterul MedLife, liderul de pe piaţa serviciilor medicale private. Nici la Synevo sau Polisano nu se puteau face programări în baza biletului de trimitere. Nimeni nu explică exact cum funcţionează sistemul alocărilor de fonduri şi de ce se termină aşa de repede plafoanele. Între timp apar constant noi centre de recoltare, inclusiv în sau lângă spitalele de stat.

De se termină plafoanele aşa repede şi unde trebuie să meargă pacientul cu bilet de trimitere? „Nevoia de servicii medicale şi de analize medicale este foarte mare, există limitări de fonduri, sistemul are un plafon, se împarte la clinici. Peste tot în Europa există sistemul programărilor şi se aşteaptă. La sistemul de asigurări sociale contribuie doar 5 milioane de persoane din cele 17 milioane. Eu aş da mai mulţi bani la spitalele de stat, să se facă analizele în laboratoarele de stat. Copiii beneficiază de gratuitate, dar în baza biletului de trimitere”, a spus pentru ZF Sorina Pintea, ministrul sănătăţii.

„Peste 80% din fondurile pentru laboratoarele medicale se duc către privat”, spune Costache Augustus, purtătorul de cuvânt al CNAS. De altfel, datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că numărul laboratoarelor medicale private a ajuns la 1.988 în 2016, faţă de doar  397 în 2000. Statistica arată că în 2016 erau în piaţă alte 2.000 de laboratore publice. Pentru anul trecut nu există date. 

Pentru fiecare laborator medical se stabileşte o sumă de contract în funcţie de capacitatea laboratorului, de personalul existent, de adresabilitatea unităţii. Există criterii de diferenţiere menţionate în con­tractul cadru, potrivit CNAS. Decontările de la Casă pentru analize medicale şi investigaţii paraclinice (ecografii, RMN, altele) au crescut cu 10% anul trecut, la 721 de milioane de lei, iar pentru acest an s-au alocat 774 de milioane de lei, arată datele de la Casă. În 2012, fondurile se ridicau la 322 milioane de lei.

Paradoxul este că în continuare plafoanele pentru analize medicale se epuizează în primele zile ale lunii, iar pacienţii cu bilet de trimitere  ajung în final să scoată bani din buzunar pentru a efectua analizele recomandate de medic.

Laboratoarele medicale reprezintă divizii profitabile şi pentru cei mai mari jucători privaţi de pe piaţa serviciilor medicale, MedLife şi Regina Maria. Divizia de laboratoare contribuie cu 19% în cifra de afaceri a MedLife şi cu 25% în cifra de afaceri a Regina Maria, arată ultimele date

 

Ce spune cea mai mare reţea de laboratoare private

„Fondurile alocate de casele judeţene de asigurări sunt insuficiente, nefiind corelate cu numărul estimat de pacienţi care au nevoie de diagnostic de laborator. Principiul este: atât avem in budget, atât împărţim, fără să existe o corelare clară între numărul de pacienţi efectivi şi fondurile alocate. Acest lucru nu se întâmplă, însă, cu reţetele medicale, care se eliberează fără restricţii – ceea ce este cel puţin ciudat, având în vedere că înainte de un tratament corect, este necesară o diagnosticare corectă. Apoi, chiar în condiţiile unei estimări bugetare limitate valoric, alocarea fondurilor CNAS la nivelul laboratoarelor de analize medicale se face pe considerente administrative, care nu au legătură cu pacientul, nevoile şi preferinţele acestuia.

Deşi suntem cea mai mare reţea de laboratoare şi centre de recoltare, în Bucurşti spre exemplu, anul acesta  am înregistrat lunar aproximativ 1000 de pacienţi pe listele de aşteptare, deoarece plafoanele pentru decontare se epuizează în primele zile din lună. Este frustrant să fim nevoiţi să refuzăm un pacient pentru că se termină plafoanele. Pacientul trebuie să poată alege locul în care îşi face analizele şi să nu fie constrâns de timp”, a spus Laurenţiu Luca, directorul general al Synevo.

“Laboratoarele reprezintă cel mai mare generator de cash. Între 10%şi 15% din venituri sunt asigurate prin decontările de la Casă, restul din plăţi cash. Sunt insuficiente fondurile de la Casă iar cererea este mare”, spune Mihai Marcu, şeful Medlife. Anul trecut, reţeaua de laboratoare a  Medlife a avut venituri de 115 milioane lei, în creştere cu 23% faţă de anul anterior. În total, grupul de servicii medicale MedLife a încheiat 2017 cu afaceri consolidate de 623 milioane lei, în creştere cu 24%.

Numărul de investigaţii paraclinice - analize de laborator se stabileşte la nivelul fiecărui judeţ de către comisia înfiinţată la Hotărârea Guvernului pentru aprobarea pachetelor de servicii medicale şi a contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale. La stabilirea sumelor ce se contractează cu furnizorii de analize medicale de laborator se au în vedere criteriul de evaluare a resurselor şi criteriul de calitate, arată datele CNAS.

Lunar, casele de asigurări de sănătate decontează furnizorilor de servicii medicale paraclinice serviciile furnizate cu obligaţia încadrării în limita valorii lunare de contract stabilită pe tipuri, respectiv analize de laborator, anatomie patologic.

Pacienţii plătesc 18-20 de lei lei pe hemoleucogramă şi 30-40 de lei pe o analiză de exudat fără bilet de trimitere. Cea mai uzuală analiză, hemoleucograma, este decontată cu 14 lei de Casă, în timp ce analiza de exudat nazal sau faringian este decontată cu 15 lei, arată ultimele date

Piaţa serviciilor medicale private s-a dezvoltat accelerat în ultimii ani,  dat fiind haosul din sistemul public de sănătate.  Ultimele date arată că sectorul medical privat se ridica la 6,5 miliarde de lei (1,4 miliarde de euro) în 2015 şi peste 7miliarde de lei în 2016.

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.07.2018

 
Cuvinte cheie:
fonduri
, analize
, casa
, laborator
, pacienti
, sanatate
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide