REPORTAJ

De ce mai plătim contribuţii la sănătate când este aproape imposibil să găseşti cu bilet de trimitere un loc la analize medicale, dar şi la investigaţii paraclinice. La stat este aproape imposibil să faci gratuit chiar şi o radiografie. “Nu facem radiografii cu bilet de trimitere, doar cu plată.”

10 iul 2018 Autor: Mirabela Tiron

La stat este aproape imposibil să faci gratuit chiar şi o radiografie. „Nu facem radiografii cu bilet de tri­mitere, doar cu plată. Nu se fac programări pentru radiografie, pacientul vine direct la spital de dimineaţă până la 12.30. Costă 50 de lei pe un segment“, spune un repre­zentant din ambulatoriul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti.

♦ Un pacient cu bilet de trimitere de la medic abia găseşte un loc gratuit şi pentru o simplă radiografie ♦ „Pacientul este acum în sens giratoriu, toţi se învârt în jurul lui, dar nimeni nu ajunge la el. Nu se respectă articolele 22 şi 34 din Constituţie (statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea sănătăţii publice)“.

Un pacient care a primit bilet de trimitere de la medic pentru efectuarea unei ra­dio­grafii găseşte cu greu un loc în care să realizeze investigaţia în mod gratuit, la fel ca în cazul analizelor medicale.

În ambulatoriile spitalelor de stat  Universitar, Elias aceste investigaţii se fac cu plată (nu există contract cu Casa), în timp ce la privat programarea se poate face chiar şi peste câteva luni. Cu plată însă, pacientul poate realiza investigaţia de pe o zi pe alta şi la stat, şi la privat.

De ce mai plătim contribuţii de sănătate când serviciile medicale de bază, precum analizele de sânge sau investigaţii para­clinice (radiografie, ecografie, RMN, CT) nu sunt garantate în baza biletului de trimitere?

„Am sunat la mai multe clinici private pentru o radiografie la coloană, cu bilet de trimitere de la medicul de familie. Multe dintre acestea  mi-au spus că nu lucrează cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, iar una dintre cele la care am sunat a spus că nu are locuri libere mai devreme de luna octombrie. Cu plata pe loc mă puteam programa de pe o zi pe alta fără probleme. Câte telefoane trebuie să dau ca să găsesc o clinică unde să îmi fac radiografie cu biletul de trimitere?“, spune Alina, care are un bilet de trimitere pentru realizarea unei radiografii la coloană.

Pentru realizarea investigaţiilor de tip RMN sau CT timpul de aşteptare creşte la câteva luni, tot mai mulţi pacienţi se întreabă unde pot găsi un loc liber fără să aştepte atât de mult timp. „Unde pot să fac un RMN în Bucureşti cu bilet de trimitere fără să aştept luni întregi“, spune un pacient de pe un grup dintr-o reţea de socializare.

La stat este aproape imposibil să faci gratuit chiar şi o radiografie.

„Nu facem radiografii cu bilet de tri­mitere, doar cu plată. Nu se fac programări pentru radiografie, pacientul vine direct la spital de dimineaţă până la 12.30. Costă 50 de lei pe un segment“, spune un repre­zentant din ambulatoriul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti.  Nici în policlinica Spitalului Clinic de Urgenţă Sf. Pan­telimon nu are şanse să facă o radio­grafie. „Programul din policlinica spitalului (ambulatoriu) se termină la ora 13. Aparatul pentru radiografii cred că nu funcţionează, eu am avut nevoie de radiografie şi am sunat la clinica Hipocrate pentru programare, deşi lucrez în spital“, spune un angajat din policlinica Spitalului de Urgenţă Sf. Pantelimon.


Drepturile asiguraţilor. Nimeni nu le respectă

♦ Să efectueze controale profilactice, în condiţiile stabilite prin contractul-cadru

♦ Să beneficieze de servicii de asistenţă medicală preventivă şi de promovare a sănătăţii, inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor

♦ Să beneficieze de servicii medicale în ambulatorii şi în spitale aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate


Cu toate acestea, doar în primele trei luni din acest an CNAS a strâns circa 5 miliarde de lei din contribuţiile angajaţilor români, în creştere cu 80% faţă de primul trimestru de anul trecut. Avansul încasărilor din contribuţii se vede după ce anul acesta a intrat în vigoare trecerea contribuţiilor din sarcina angajatorilor în cea a angajaţilor, începând cu 1 ianuarie 2018. Contribuţiile angajatorilor au scăzut la jumătate în primul trimestru din acest an, de la 2,8 miliarde de lei în T1 din 2017 la 1,4 miliarde de lei în perioada similară din 2018

„Sistemul de sănătate nu funcţionează normal şi trebuie reformat, dar cine să facă asta, când există alte preocupări. Statul trebuie să garanteze un pachet minim de servicii medicale de care toată lumea să beneficieze, nu se respectă articolele 22 şi 34 din Constituţie (statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea sănătăţii publice - n. red.) privind ocrotirea sănătăţii şi dreptul la viaţă. Pacientul este acum în sens giratoriu, toţi se învârt în jurul lui, dar nimeni nu ajunge la el. Eu am ajuns la o intervenţie chirurgicală în spitalul din Cluj-Napoca şi am plătit toate materialele. Am fost indignat. Această întrebare (de ce mai plătim contribuţii la sănătate - n. red.) şi-o pune toată lumea, nimic nu funcţionează normal“, a spus Ema­nuel Ungureanu (USR), vicepre­şedinte în Comisia de sănătate.

De altă părere este însă Florin Buicu (PSD), preşedintele Comisiei de sănătate din Camera Deputaţilor, care susţine că în sistemul de sănătate are loc o „suprautilizare a analizelor“.  ZF l-a întrebat de ce trebuie să mai plătim contribuţii la sănătate când şi pentru o simplă radiografie cu bilet de trimitere un pacient abia găseşte un loc gratuit.

„În sistemul de sănătate avem şi o suprautilizare a analizelor, unii fac şi la privat şi pe bilet de trimitere. Medicul de familie care trimite pacientul la analize, investigaţii ar putea să recomande pa­cientului unde să meargă. La spitalele pu­blice pot merge pacienţii în regim ambu­latoriu. Contribuţiile la fondul unic sunt de doar 10%. Soluţiile ar fi să existe coplata serviciilor medicale pentru orice fel de analize/investigaţii sau să creştem alocările prin creşterea contribuţiilor  sau să reducem pachetul minimal şi să nu  mai decontăm toate serviciile, ci doar o parte din cele uzuale. Un bolnav cronic poate să aştepte pentru analize/investigaţii, dar dacă este urgenţă merge la spital“, a spus Florin Buicu.

Deşi responsabilii vorbesc de o lipsă de finanţare în sistemul de sănătate,  datele arată că în trei ani,  între 2015 şi 2018, bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a crescut de la 23 mld. lei la 34 mld. lei, adică o creştere cu 50%.

Pentru acest an bugetul prevăzut pentru CNAS este de 34 mld. lei (7,3 mld. euro), mai mult cu 17% faţă de 2017. Cea mai mare creştere la bugetul CNAS vine din contribuţiile asiguraţilor, care sunt estimate să ajungă la 26 de miliarde de lei anul viitor, cu 14 miliarde de lei mai mult decât anul acesta, ca urmare a schimbărilor fiscale. Noile prevederi fiscale stabilesc un cuantum de 10% al CASS. Plafonul minim pentru CASS (contribuţia de asigurări sociale de sănătate) a fost stabilit la echivalentul salariului minim pe economie, respectiv 1.450 de lei lunar sau 22.800 de lei pe anul 2017.

Decontările de la Casă pentru analize medicale şi investigaţii paraclinice (ecografii, RMN, altele) au crescut cu 10% anul trecut, la 721 de milioane de lei, iar pentru acest an s-au alocat 774 de milioane de lei, arată datele de la Casă. În 2012, fondurile se ridicau la 322 milioane de lei. Paradoxal însă plafoanele pentru analize medicale şi investigaţii paraclinice se epuizează în primele zile ale lunii, pacienţii cu bilet de trimitere  ajung în final să scoată bani din buzunar pentru a efectua analizele recomandate de medic.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.07.2018

 
Cuvinte cheie:
REPORTAJ
, contributii la sanatate
, bilet de trimitere
, analize medicale
, investigatii paraclinice
, medici
, servicii medicale
, asigurari de sanatate
, cnas
, spitale
, sistemul de sanatate
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide