OPINII PRIMITE LA REDACŢIE

Bilant de sfârşit de an. Spre ce se îndreaptă fiscalitatea la nivel global?

21 dec 2017 Autor: Mihaela Mitroi, PwC România

Ultimele informaţii prezentate în Raportul Secretarului General către OCDE ne arată că, la nivel global, ţările înregistrează progrese semnificative în direcţia creării unui sistem fiscal internaţional mai echitabil şi mai eficient, acestea luând măsuri pentru îmbunătăţirea transparenţei fiscale, pentru eliminarea lacunelor legislative şi pentru a se asigura că grupurile de companii multinaţionale plătesc impozite acolo unde îşi desfăşoară activitatea; aceste lucruri fiind priorităţi ale G20 încă de la înfiinţarea sa în 1999.

Până acum, iniţiativele OECD/G20 au obţinut progrese semnificative împotriva evaziunii fiscale şi practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale, iar anul 2017 a fost unul cheie. Concret, anul acesta am văzut punerea în aplicare a standardului comun de raportare (CRS) şi „activarea” primelor schimburi automate de informaţii, dar şi aplicarea măsurilor prevăzute în proiectul BEPS (privind combaterea erodării bazei impozabile şi a schimbării profiturilor) prin Cadrul coordonat al OECD/G20 privind implementarea BEPS (în engleză Inclusive Framework on BEPS implementation).

Raportul menţionat anterior oferă o imagine de ansamblu asupra implementării măsurilor convenite la nivel internaţional privind creşterea transparenţei fiscale, combaterea practicilor de erodare a bazei impozabile, îmbunătăţirea politicilor fiscale şi crearea unor sistem fiscale eficiente.

În ceea ce priveşte creşterea transparenţei fiscale, practica OECD în aceasta materie este una impresionantă, abordându-se o atenţie sporită schimbului de informaţii între state, OECD întocmind standarde şi proceduri privind facilitarea schimbul de informaţii, dar şi formatul standardizat pentru raportarea de la tara la ţară între jurisdicţii. La nivel mondial tot mai multe state (inclusiv România) au adoptat reguli ce implementează aceste standarde.

Acţiunile întreprinse de G20 în acest sens au dus iniţial la înfiinţarea Forumul Global al OECD privind transparenţa şi schimbul de informaţii în scopuri fiscale (Forumul Global) în anul 2000 (restructurat în 2009), care la acest moment cuprinde 142 de jurisdicţii ce colaborează pentru eliminarea secretului bancar. Conform acţiunilor de monitorizare şi evaluare a conformării cu standardele de transparenţă şi schimb de informaţii, întreprinse de Forumul Global, în acest moment o singură jurisdicţie (Trinidad şi Tobago) este considerată ca fiind „ne-conformă” cu standardele, dar este de aşteptat ca aceasta să îşi îmbunătăţească scorul.

In prezent sunt activate peste 2000 de relaţii bilaterale privind schimbul de informaţii între jurisdicţii, prin Convenţia multilaterală privind asistenţa administrativă reciprocă în materie fiscală (care are acum 115 semnatari), prin Acordul multilateral al autorităţilor competente (care are 96 de semnatari), prin Tratatele de evitare a dublei impuneri, dar şi prin Directiva UE 16/2011 privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal. În total, 146 de jurisdicţii şi-au luat angajamentul de a face schimb automat de informaţii, dintre care 49 au început deja, 53 vor începe în 2018, iar încă 44 în anii ce vor urma.

Toate aceste acţiuni ale OECD au avut ca rezultat, cel puţin în ultimii 8 ani, dezvăluirea a aproximativ 85 de miliarde de euro deţinuţi în locaţii „offshore”, făcută de peste 500,000 de contribuabili (fie prin  programe de conformare voluntara, dar şi datorită investigaţiilor offshore). Pe viitor vom asista la intensificarea schimburilor de informaţii între ţări, iar acţiunile OECD se vor concentra pe eficientizarea informaţiilor colectate, în special privind beneficiarul efectiv astfel încât să corespundă cu standardul Grupului de acţiune financiară (cunoscut şi ca Financial Action Task Force, sau FATF), lucru ce se va concretiza printr-o analiză a costurilor şi a beneficiilor potenţiale ale elaborării unui format comun pentru seturi de date electronice privind beneficiarii efectivi.

În ceea ce priveşte, reducerea tendinţei corporaţiilor de a transfera profiturile către jurisdicţii mai favorabile din punct de vedere fiscal, OECD a publicat în anul 2013 Raportul „Addressing Base Erosion and Profit Shifting”, bine-cunoscutul BEPS, punându-se un accent sporit pe substanţă economică, schimbul automat de informaţii, erodarea bazei impozabile prin împrumuturi, elemente privind proprietatea intelectuală, economia digitală, preţurile de transfer, şi multe altele. Activitatea OECD în ceea ce priveşte BEPS a continuat în anii ce au urmat prin emiterea mai multor serii de rapoarte care au venit sa îmbunătăţească şi să completeze raportul iniţial; un an cheie fiind anul 2015 când OECD a prezentat 15 rapoarte finale pentru fiecare dintre acţiunile prezentate în raportul publicat în 2013 şi când a solicitat implementare acestor măsuri. O urmare a acestei iniţiative a fost crearea Cadrului coordonat privind implementarea BEPS, în scopul de a colabora cu jurisdicţiile interesate în ceea ce priveşte elaborarea standardelor şi măsurilor anti-BEPS, dar şi de a monitoriza implementarea acestora în legislaţiile naţionale. În acest moment Cadrul cuprinde peste 100 de jurisdicţii participante, şi a stabilit mecanismele de evaluare pentru cele patru standarde minime BEPS, şi anume privind (1) combaterea practicilor fiscale abuzive (acţiunea 5); (2) prevenirea acordării de beneficii din Convenţii de evitare a dublei impuneri în circumstanţe neadecvate (acţiunea 6); (3) sporirea transparenţei fiscale prin revizuirea documentaţiei privind preţurile de transfer şi a raportării de la ţară la ţară (acţiunea 13) şi (4) eficientizarea mecanismelor de soluţionare a litigiilor.

Angajamentul ţărilor de a implementa măsurile prevăzute în planul BEPS este considerabil. De exemplu, 71 de jurisdicţii au semnat în vara acestui an, Convenţia multilaterală privind implementarea în tratatele de evitare a dublei impuneri a măsurilor legate de prevenirea erodării bazei impozabile şi a transferului profiturilor (Convenţia MLI), iar încă 6 şi-au exprimat intenţia de a o semna. Acest instrument, permite jurisdicţiilor să îşi implementeze în tratatele fiscale măsurile conforme cu pachetul BEPS, într-un mod  rapid, coordonat şi consistent, fără a mai negocia bilateral fiecare tratat fiscal. În ceea ce priveşte raportul de la ţară la ţară, la momentul actual sunt 67 de state care au semnat Acordul Multilateral al Autorităţilor Competente referitor la raportarea de la ţară la ţară.  Mai mult, conform informaţiilor OCDE peste 120 de regimuri fiscale preferenţiale sunt în curs de revizuire, iar multe dintre ele urmează sa fie eliminate.

Acţiunile OCDE în ceea ce priveşte politica fiscală au fost concentrate în special pe certitudinea fiscală şi economia digitală, acestea două fiind subiecte cheie în prezent.

Certitudinea fiscală vine să stabilizeze încrederea contribuabililor şi a autorităţilor în sistemele fiscale, iar acţiunile OCDE şi cooperarea internaţională,  despre care am vorbit anterior, pot contribui la stabilizarea sau crearea certitudinii. La reuniunea G20 din martie 2017, FMI şi OCDE au prezentat un raport comun privind certitudinea fiscală, ce analizează impactul şi sursele de incertitudine fiscală, dar care merge mai departe şi prezinta o listă de recomandări pentru creşterea certitudinii fiscale, dintre care as vrea să menţionez: clarificarea şi simplificarea legislaţiei fiscale, creşterea predictibilităţii si consistenţei la nivelul autorităţilor fiscale, dar şi îmbunătăţirea mecanismelor de soluţionare a litigiilor astfel încât acestea să fie corecte, accesibile şi emise într-un timp util. Să nu uitam că elementele de stabilitate şi predictibilitate sunt cruciale din punct de vedere al investitorilor, iar certitudinea fiscală poate duce la stimularea creşterii economice a unei ţări. Acţiuni la nivel mondial în acest sens o să vedem şi pe viitor, iar în 2018 este aşteptat un raport asupra progresele înregistrate în direcţia creşterii certitudinii fiscale.

Un efect al globalizării îl putem vedea în schimbarea modelelor de afaceri de-a lungul timpului (mai ales dacă facem o comparaţie între afacerile de dinainte de apariţia internetului şi cele de acum). Realitatea ne confirmă că sistemele fiscale actuale nu sunt întocmai pregătite să facă faţă tuturor efectelor produse de “revoluţia digitală”, iar aceste provocări sunt regăsite şi în prima acţiune din pachetul BEPS. Activităţile OCDE se vor concentra şi pe viitor acestui subiect, în special pe evaluarea măsurilor prevăzute deja în pachetul BEPS, dar şi pe măsurile unilaterale luate de ţări în ceea ce priveşte abordarea acestor provocări, analizând în acelaşi timp ultimele tendinţe si progrese tehnologice; iar un raport intermediar este de aşteptat să apară în 2018.

Concluzie

Deşi încă mai sunt multe lucruri de realizat pe viitor, informaţiile ne arată fără echivoc progresul înregistrat până la acest moment de către OCDE si alte organizatii internationale  şi ne confirmă că transparenţa fiscală şi eliminarea lacunelor din legislaţiile fiscale nationale si internationale reprezintă priorităţi de top la nivel global. Astfel, vom asista în anii ce urmează la implementarea agendei fiscale globale, iar acţiunile vor fi concentrate în special pe aspecte legate de schimbul de informaţii (şi datele care o să fie disponibile ca urmare a schimbului), elemente privind preţurile de transfer, creşterea certitudinii fiscale, dar şi privind provocările fiscale apărute ca urmare a revoluţiei digitale. 

Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 21.12.2017

 
Cuvinte cheie:
bilant
, fiscalitate
, informatii
, actiuni
, implementare
, masuri
, raport
, schimb
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide