OPINIE CRISTIAN HOSTIUC, DIRECTOR EDITORIAL ZF

Înainte să câştigaţi milioane de euro din bitcoin, nu vreţi să cumpăraţi un finicoin?

2 feb 2018 Autor: Cristian Hostiuc

Finalul lunii decembrie 2017, într-o cafenea din Bucureşti. Un italian, fost patron al unui club de fotbal din România, mă interpelează: Domnu’ ziarist, când vorbim şi noi despre bitcoin, să facem un articol? De ce? Păi, bat şi eu bitcoin, bine, nu bitcoin, dar am şi eu moneda mea.

De la finalul anului trecut, ne-am trezit într-o isterie pe net, în cafenele, cel puţin din Bucureşti, că toată lumea vorbeşte despre bitcoin, ethereum, despre câştiguri fabuloase de 1.000%, 20.000%, de nu mai ştii unde pui punct şi unde virgulă, despre milioane de euro făcuţi peste noapte, despre conspiraţia finanţelor mondiale etc.

În caz că nu ştiţi, un bitcoin valorează mai mult de 10.000 de euro (cel puţin marţi seară). Iar lumea vorbeşte despre bitcoin, despre criptomonede, despre blockchain ca şi cum ar vorbi despre politică şi fotbal.

Toată lumea ştie ce este un bitcoin şi cum poţi să câştigi milioane de euro. Bineînţeles, bazându-se pe ce au auzit (de pildă, mi-a spus cineva că băiatul lui Ţiriac a făcut 20 de milioane de euro, dar ar fi putut să facă 200 de milioane de euro dacă nu vindea – după cum vorbeşte folclorul din cafenele. Nu ştiu dacă este adevărat sau nu, mi-e şi frică să întreb, să nu râdă de mine), pe faptul că euro şi dolarul vor fi înlocuite cu aceste criptomonede, că aşa au decis unii, că băncile centrale vor dispărea, iar lumea va prelua puterea.
Ceea ce am aflat, după cum spune un specialist în fiscalitate – câştigurile din bitcoin nu sunt impozitate, pentru că reprezintă un activ financiar personal. Şi această informaţie trebuie verificată la ANAF, în caz că aţi făcut milioane pe bitcoin, ethereum, ripple, sau pe cine ştie ce criptomonedă.

Nu prea am înţeles ce este în spatele acestor criptomonede, în afară că sunt nişte formule, nişte algoritmi, putere de calcul, stocare de date etc. Dar probabil că voi aţi înţeles.

Am ratat bitcoinul şi am fost foarte aproape de ethereum. Acum trei ani, întâmplător, am vorbit cu un român care a fost printre primii angajaţi la ethereum, în Elveţia. Atunci am aflat prima dată despre Vitali, cel care a creat ethereum. Nu vă spun cât era un ethereum atunci şi cât este acum, ca să nu vă enervez, în primul rând pe voi.

Nu ştiu cum poţi să te lupţi logic cu creşteri de 10.000-20.000% în câteva luni, când pare atât de uşor să faci bani.

În mod cert, în viitor vom avea cel puţin o criptomonedă folosită la transferuri de bani, economisire sau plăţi curente. Gândiţi-vă că Facebook sau Google sau Apple lansează propria monedă, care poate fi folosită la schimb pentru a plăti produse şi servicii.

Oricum, mulţi dintre voi aveţi deja în buzunar, fără să ştiţi, criptomonede: milele de la Lufthansa (dacă s-ar transforma în bani, ar fi a treia monedă a lumii) sau punctele de loialitate acumulate într-un cont sau pe un card. Aceste puncte pot fi folosite în mod curent pentru plata unor bunuri şi servicii din aceeaşi reţea.

În lumea modernă, cu foarte puţine excepţii, monedele se bazează pe încredere, pe percepţii, şi mai puţin pe nişte active fizice – aur, petrol, argint, pământ etc.

O monedă facilitează schimburile dintre oameni pentru achiziţia unor bunuri şi servicii. Dacă eu produc/scriu un articol care este vândut prin publicitate, plata mea nu se face în reclame, ci în bani. La fel de bine aş putea să iau o reclamă drept plată, cu care să mă duc ulterior la magazin să cumpăr lapte.

Facebook are în spate atenţia şi minutele petrecute de voi pe paginile lor şi ale voastre, active, care pot fi monetizate.

Ce are în spate un bitcoin sau un ethereum, dincolo de celebrele formule matematice?

În mod cert există un răspuns, care acum trece de puterea noastră de înţelegere prin ceea ce ştim acum, prin ceea ce observăm despre cum funcţionează lumea.

O monedă capătă putere odată ce oamenii o folosesc, bazându-se pe încredere. Îţi vei primi salariul într-o criptomonedă pe care o vei putea folosi mai departe pentru plata facturilor, spre exemplu. Important este ca acela care îţi vinde acel serviciu să accepte această criptomonedă. Care este valoarea ei? Aşa ca şi acum, totul ţine de o putere economică, politică şi militară, într-un final.

Dolarul a revenit puternic, ca monedă globală de schimb, după acordul de la Bretton Woods, când s-a înfiinţat FMI, iar hârtia verde a căpătat putere comercială şi de schimburi financiare.

Euro a devenit mare după ce s-a creat moneda unică, având în spate puterea economică şi politică a zonei euro şi a întregii Europe. Marca germană, francul francez, guldenul olandez erau monede puternice, dar într-un teritoriu limitat. Aşa, euro a câştigat teren după ce a devenit euro.

Noi putem să cerem un salariu ca în Germania, pentru că poate facem aceeaşi muncă în 8 ore ca un neamţ (cel puţin aşa ne place să credem), dar nu ne plăteşte nimeni aşa, pentru că noi, la rândul nostru, nu putem să ne vindem munca la preţurile unui neamţ.
Până când vom vedea care criptomonedă va cuceri lumea şi cine o va controla, nu vreţi să cumpăraţi un Finicoin? Sună şi bine, că tot se vând criptomonede pe bandă rulantă. Cine mai ştie ce este în spate? Important este să crească criptomoneda şi să visezi cum câştigi milioane de lei (nu de euro).

Am înţeles că poţi să închiriezi operaţiuni de minare fără niciun fel de problemă.

 
 
 
 
Cuvinte cheie:
refuz
, bucuresti
, putere
, plati
, intelegere
, vanzare
, cafenele
, castiguri
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide