Opinie Cristian Hostiuc, Director editorial ZF

Puteţi să mergeţi liniştiţi în vacanţă: Inflaţia se temperează, Robor nu va mai creşte ci chiar va începe să scadă, iar cursul va fi stabil. Atenţie însă că vine toamna, creşterea economică scade mai mult decât aşteptările, guvernul PSD are nevoie de bani, iar economia Europei a intrat deja pe nisipuri mişcătoare

8 iul 2018 Autor: Cristian Hostiuc

România intră în a doua parte a anului cu o situaţie economică destul de complicată. Deşi inflaţia şi dobânzile îşi vor tempera creşterea iar cursul leu/euro va avea o stabilitate destul de ridicată pentru că este folosit ca ancoră în temperarea creşterii preţurilor, creşterea economică încetineşte peste aşteptări, ceea ce pune probleme fiscale guvernului, care are nevoie de bani pentru a plăti creşterile salariale şi de pensii.

De investiţii, nici nu se va pune problema, pentru că bani nu mai sunt.

După un vârf de 5,4% atins în mai, inflaţia va începe să coboare spre 3,5%, ţinta maximă pe care trebuie să o atingă Banca Naţională.

Liviu Voinea, Viceguvernator, BNR: Inflaţia de acum e cam la maxim şi de aici va începe să scadă

Indicele de dobândă Robor se apropie de pragul de sus de 3,5%, acolo unde băncile pot lua bani de la BNR la rata Lombard, de penalizare, evitând astfel să se pună presiune pe o creştere peste acest nivel. Asta dacă băncile vor dori acest lucru şi nu vor forţa trecerea barierei superioare, preferând să se împrumute din piaţă decât să intre pe răbojul Băncii Naţionale şi să-şi creeze o problemă apelând la împrumutul de urgenţă.

Şefii de trezorerie din principalele bănci se aşteaptă ca Robor-ul să scadă spre 3%, deşi se aşteaptă ca BNR să mai majoreze de două ori dobânda de referinţă până la finalul anului. Acum dobânda este de 2,5%.

Claudiu Cercel, vicepreşedinte, BRD-SocGen: Ne aşteptăm la încă două creşteri ale ratei principale de politică monetară, până undeva la 3% la sfârşitul anului

Acum un an Robor era 0,7%, dobânda de referinţă era de 1,75%, iar inflaţia se pregătea se iasă din deflaţie.

Din păcate, creşterea inflaţiei a fost peste aştepări, ceea ce a dus şi la creşterea Robor chiar şi peste cele mai pesimiste previziuni.

Cei care au credite la bancă, persoanele fizice, nu au simţit creşterea Robor de la 0,7% la 3,3%, pentru că au beneficiat de creşterea salariilor, iar astfel creşterea ratei la bancă a putut trece neobservată.

Companiile care au credite de milioane, zeci de milioane şi chiar sute de milioane de lei au simţit în plin creşterea Robor.

Răzvan Furtună, directorul financiar al CrisTim, cel mai mare producător de mezeluri din România, spune că are cheltuieli financiare mai mari cu echivalentul a 600.000 de euro din cauza creşterii Robor. Vom acoperi această cheltuială în plus din profit, spune el.

Asta este o veste proastă pentru guvern, pentru că în final implică încasări mai mici la buget. În loc ca banii din profit să se ducă la Fisc, banii se duc la bănci pentru a acoperi creşterea dobânzilor.

Creşterea economică a încetinit în trimestrul I, iar acest lucru s-a menţinut şi în trimestrul II, ceea ce va da peste cap previziunile guvernului PSD/ALDE.

Guvernul trebuie să plătească promisiunile electorale din programul de guvernare, salariile bugetarilor au crescut de la începutul anului, pensiile au fost majorate cu 10% de la 1 iulie, iar banii strânşi la buget s-ar putea să nu fie conform aşteptărilor.

Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor, a spus pentru prima dată oficial că se lucrează la o amnistie fiscală care în final ar trebui să umple conturile statului şi să acopere golul care se creează între cheltuielile promise şi veniturile care pot fi strânse din economie.

Vorba vice-premierului Paul Stănescu, ministrul dezvoltării, toată lumea să aibă cel puţin bani de salarii.  

Sergiu Oprescu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor şi preşedintele executiv al Alpha Bank, spune că pe un trend de creştere de dobândă trebuie să te aştepţi la temperare creşterii PIB: Nimeni nu moare dintr-o creştere economică mai stabilă, mai sustenabilă.

Problema este unde va scădea această creştere economică. Deja agenţiile de rating iau în vedere chiar o aterizare dură a economiei din cauza încetinirii creşterii economice, deteriorării indicatorilor de încredere, creşterii inflaţiei şi a dobânzilor, la care se adaugă crizele externe.

Al treilea război mondial a început prin apariţia taxelor vamale, care va scurtcircuita fluxurile globale de comerţ.

Câştigurile de pe urma creşterii rapide a salariilor şi reducerilor de taxe au început acum să se atenueze şi, având în vedere contextul intern şi extern, nu poate fi înlăturat scenariul unei aterizări forţate a economiei, spun analiştii de la agenţia de rating Fitch în ultimul raport despre România.

Fitch Rating a confirmat rating-ul României la BBB-

Fitch este foarte pesimistă în privinţa anului 2019 când, din cauza riscului de instabilitate economică, s-ar putea să fie nevoie de o politică fiscală restrictivă, care se traduce prin majorări de taxe.

Bineînţeles că analiştii agenţiilor de rating sunt cârcotaşi la adresa României, mai ales că imaginea guvernului PSD/ALDE nu este tocmai cea mai fericită în exterior. Această imagine este plătită scump de România pe pieţele financiare, având în vedere că riscul de default a crescut, iar Ministerul Finanţelor se împrumută mai scump decât Ungaria, care are o datorie de aproape 100% din PIB faţă de sub 40%, cât are România.

Dacă inflaţia, dobânzile, cursul pot fi controlate cel puţin pe termen scurt, Isărescu nu poate controla economia Europei, principala piaţă de export pentru România şi principala piaţă pentru cei 3 milioane de români care lucrează în afară şi care îşi trimit o parte din economii în ţară, care susţin creşterea consumului, cererea de apartamente care să fie date ulterior în chirie (uitaţi-vă ce se întâmplă în Cluj) şi creşterea pieţei materialelor de construcţii.

Economia Europei începe să simtă un vânt rece, iar ultimele date indică o încetinire a afacerilor companiilor europene către care exportă firmele româneşti şi care în final se va traduce printr-o încetinire a creşterii economice peste tot.

Dacă Germania tuşeşte şi începe să aibă probleme şi din punct de vedere al stabilităţii politice, al patrulea mandat al cancelarului Angela Merkel fiind contestat, gripa va ajunge şi în România, având în vedere că piaţa Germaniei este principalul loc unde ajung exporturile firmelor producătoare din România, fie ele multinaţionale, fie firme româneşti.

Deja se pune problema ca Banca Centrală Europeană să ridice din nou elicopterul pentru a împrăştia bani.

Până una alta, creşterea Robor, de trei ori faţă de acum un an, nu a avut un prea mare impact psihologic în mintea celor care au vrut să ia credite. “E o nebunie pe partea de credite! Luna trecută am dat aproape 400.000 de euro, astăzi am dat 115.000 de euro! Văd că nu mai sperie nici creşterea Robor-ului, nici cursul valutar...”, a comentat un broker de credite.

Vom trece vara fără probleme, cu bani de buzunar fie din credite, fie din economii, fie din majorări de salarii, dar ne vom întâlni din nou în toamnă cu realităţile de atunci.

 
Cuvinte cheie:
Opinie
, Cristian Hostiuc
, crestere economica
, guvern
, inflatie
, dobanzi
, business
, banca nationala
, bnr
, credite
, economie
, salarii
, incetinire
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide