KPMG: România a urcat pe locul trei în Europa la salariul minim brut pe economie, dar este o creştere artificială, după transferul contribuţiilor

17 mai 2018 Autor: Roxana Rosu

România a urcat anul acesta o poziţie în topul ţărilor europene în funcţie de salariul minim brut pe economie, ajungând pe locul trei, cu  416 euro, după Lituania (400 EUR) şi Bulgaria 261 EUR), potrivit unei analize realizată de KPMG între cele 20 de state membre al Uniunii Europene (UE), Spaţiului Economic European (SEE) şi Elveţiei care au un salariu minim stabilit la nivel naţional.

Această schimbare de poziţie se datorează însă creşterii artificiale a salariului minim brut, ca urmare a transferului contribuţiilor sociale ale angajatorului în sarcina angajatului, spun analiştii KPMG.  Acest lucru este evidenţiat şi de faptul că, din punct de vedere al sumelor nete, pentru 2018, România are al doilea cel mai mic salariu net (243 EUR), după vecina sa Bulgaria (202 EUR).

În 2017, România avea al doilea cel mai mic salariu brut (323 EUR), după Bulgaria.

La polul opus, cele mai mari salarii minime brute pe economie se înregistrează în Luxemburg (1.999 EUR), Irlanda (1.834 EUR) şi Germania (1.818 EUR).

Paradoxal, ţările care au un nivel scăzut al salariului minim (inclusiv România) au cote efective de impozitare mari (peste 40%) pe când ţările cu un nivel ridicat al salariului minim (ca Luxemburg, Irlanda sau Marea Britanie) au cote efective de impozitare sub 30%. La calculul cotelor efective de impozitare se iau în considerare cotele de impozit, dar şi cotele de contribuţii, raportate la valoarea salariului brut.

În Romania cota efectivă de impozitare este de 44%, a şaptea cea mai mare cotă între cele 20 de state membre analizate. Extremele sunt reprezentate de Irlanda cu o cotă efectivă de impozitare de 15% şi Franţa cu o cotă efectivă de 87%.

Studiul KPMG se află la cea de-a treia ediţie, iar îm acest an cuprinde şi informaţii privind statusul transpunerii Directivei 67/2014/UE în legislaţia locală a fiecărui stat membru şi modificările propuse Directivei privind detaşările transnaţionale pentru garantarea unui tratament echitabil al lucrătorilor detaşaţi pe baza conceptului de "remunerare egală  pentru muncă egală".

Anul trecut, la nivelul UE/SEE/Elveţia au avut loc peste 2,3 milioane de detaşări, cu 58,6% mai mult decât totalul înregistrat în anul 2010. Prin urmare, obiectivul studiului este de a pune la dispoziţia angajatorilor informaţii privind cerinţele legale din ţările în care îşi detaşează angajaţii, inclusiv cele legate de garantarea salariului minim pe economie.

"În contextul unei forţe de muncă din ce în ce mai mobile, în special în cadrul UE şi SEE, detaşarea lucrătorilor în alte ţări devine o practică din ce în ce mai obişnuită în mediul de afaceri. În acelaşi timp, Comisia Europeană analizează cu atenţie fenomenul detaşărilor şi ia măsuri pentru o mai bună reglementare a acestuia, pentru a garanta că libera circulaţie funcţionează în beneficiul persoanelor şi întreprinderilor în cauză, dar şi al economiei europene în ansamblu. Directiva privind detaşările transnaţionale a fost introdusă în 1971, când economia europeană era diferită şi circulaţia forţei de muncă mult mai redusă. În prezent este în discuţie modificarea Directivei privind detaşările transnaţionale, care are ca scop combaterea abuzurilor prin consolidarea protecţiei lucrătorilor detaşaţi împotriva discriminării.", a declarat Mădălina Racoviţan, Partner şi coordonator al departamentului People Services în cadrul KPMG în România.

Ea a adăugat că între timp companiile care doresc să trimită lucrători într-un alt stat membru trebuie să ia în considerare o serie de aspecte.

”În mod evident, ele trebuie să respecte cerinţele privind salariul minim din ţara în care lucrează angajatul, dar acest lucru se poate dovedi destul de complicat. În primul rând, nu toate statele membre au un salariu minim la nivel naţional. În timp ce unele state membre au un salariu minim unic aplicabil tuturor, altele au salarii minime diferite în funcţie de sectorului economic de activitate, vârstă sau alţi factori. În al doilea rând, ce elemente pot fi considerate ca făcând parte din salariul minim?”.

 

 
Cuvinte cheie:
salariu minim
, europene
, lituania
, romania
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide