ZF România 100 de idei

Manuela Prajea, profesoară de matematică inclusă pe lista celor mai buni 50 de profesori din lume în 2016: Am adus noţiuni de business, industrie, medicină sau ştiinţă în cursurile mele de matematică. În urmă cu două luni am plecat însă din ţară

12 oct 2018 Autor: Roxana Petrescu

♦ Manuela Prajea este profesoară de matematică de mai bine de 28 de ani ajungând să predea această materie pentru clasele 5-8, dar şi pentru 9-12 chiar la Colegiul Naţional Traian din Drobeta-Turnu Severin, acelaşi la care a studiat şi ea ♦  În 2016 a fost inclusă în topul celor mai buni 50 de profesori din lume, în cadrul Global Teacher Prize, una dintre cele mai importante competiţii internaţionale din educaţie, fiind singurul profesor român care a primit până acum această distincţie ♦ De două luni de zile însă, Manuela Prajea a plecat în SUA, la un liceu în Charlotte, Carolina de Nord, după ce alături de elevii români a câştigat peste 600 de distincţii internaţionale, naţionale sau judeţene.

„Mi-am pregătit elevii pentru a excela la mate­ma­tică prin participarea şi câştigarea compe­ti­ţi­ilor de profil şi i-am a­jutat să ia note foarte mari la examene, ceea ce le-a permis unora să fie acceptaţi la universităţi precum Harvard sau Princeton“, explică Manuela Prajea.

În contextul în care la nivelul liceului principala problemă acuzată de elevi este lipsa aplicabilităţii noţiunilor cu care intră în contact, Manuela Prajea spune că abordarea ei legată de matematică a fost diferită. Acest lucru a generat un palmares de premii impresionant, mai ales pentru un colegiu dintr-un oraş mic, dintr-un judeţ, Mehedinţi, aflat mereu la coada topurilor naţionale privind atragerea investiţiilor sau cifra de afaceri totală.

„În ultimii cinci ani am implementat noţiuni de ultimă oră din mediul de afaceri, industrie, medicină sau ştiinţă în cursurile mele de matematică prin programul Cuceritorii Spaţiului, un program STEM (Ştiinţă, Tehnologie, Inginerie şi Mate­matică - n.red.) pe care l-am creat tocmai pentru a-i captiva pe elevii mei şi pentru a-i face să descopere latura practică a matematicii“, explică profesoara.

Dincolo de acest proiect dezvoltat pe cont propriu, în afara orelor de studiu, care ar putea fi implementat şi în alte şcoli unde există profesori suficient de dedicaţi, cursurile de la şcoală erau ţinute diferit.

„Metodele mele se concentrau mereu pe dezvoltarea gândirii, pe raţionament şi creativitate, nu pe urmărirea unor soluţii date sau pe repetarea unor concepte teoretice. Am împărtăşit aceste idei în 40 de cărţi de cursuri, dar şi ca vorbitor în cadrul conferinţelor TEDx“, mai spune Prajea.

 

De ce a plecat?

În 2016, Manuela Prajea este inclusă pe lista celor mai buni 50 de profesori din lume în cadrul premiului Global Teacher Prize, fiind singurul profesor român care a primit acest premiu până în prezent.

Cu toate acestea, din cauza diferenţelor de opinie cu conducerea Colegiului Traian, Manuela Prajea a decis să plece, fiind deja de două luni de zile în SUA.

„Am sărit şi peste România şi Europa şi am aplicat pentru Statele Unite ale Americii. Am trecut printr-o procedură foarte riguroasă de selecţie într-un timp record de 6 luni şi în prezent sunt profesor la un liceu în Charlotte, Carolina de Nord.“

Ce a găsit în SUA? Un sistem de educaţie foarte avansat, „riguros şi puternic tehnologizat, cu politici şi regulamente detaliate până la cel mai mic amănunt, proceduri, traininguri şi scenarii pentru orice situaţie, cursuri, perfecţionare academică şi dezvoltare profesională după un parcurs realist şi util, totul gândit, proiectat, implementat, verificat, evaluat şi îmbunătăţit într-un proces continuu.“

„Profesorul aici îşi creează cursul, lecţiile şi evaluările pentru fiecare clasă, o procedură ce aminteşte de sistemul univer­sitar mai mult decât de cel preuniversitar.“

Manuela Prajea mai spune că în sistemul american fiecare profesor are „1.001 atribuţii“, cei care nu sunt căliţi să fie buni multitaskeri neavând nicio şansă.

Şcolile care se încălzesc cu lemne şi care au băi în curte

În timp ce în SUA învăţământul este pu­ter­nic tehnologizat, peste 25% dintre ro­mâ­ni nu folosesc internetul şi o treime din populaţia României nu are nici măcar cunoş­tinţe digitale de bază. Elevii învaţă în conti­nuare fizica sau chimia, materii care însă nu sunt incluse în domenii de studii ast­fel încât să există o parte foarte practică a educaţiei. Dar dincolo de această defazare în materie de programă, problemele şcolilor din România sunt de bază.

Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că la finalul anului 2016 în România erau înregistrate 7.010 şcoli, număr în care intră toate formele de învăţământ, de la creşe la universităţi.

Dintre acestea, 3.140 erau în mediul rural, restul fiind în mediul urban. Conform unor informaţii recente, din acest total de uni­tăţi de învăţământ, peste 2.400 au gru­pu­ri­le sanitare în exterior iar 3.500 se încălzesc cu lemne. Statisticile de azi mai arată un lucru. Pentru cei 1,7 milioane de copii care sunt înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial sunt 136.365 de calculatoare, circa 83.000 fiind în şcolile de la ţară. Când toată lumea vorbeşte despre digitalizare, în România câte 12 copii în medie se bat pentru un loc la un calculator. Dincolo de aceste cifre, cea mai mare problemă rămâne cea a dascălilor cu adevărat buni.

„Cred  că mai este încă  potenţial uman  de mare valoare în România chiar şi după uriaşul exod de inteligenţă umană din ultimii ani. Procentul celor care pot genera idei şi au forţa să schimbe lucrurile este însă foarte scăzut. În plus, acest potenţial uman de regulă nu se găseşte în poziţii de decizie la orice nivel şi de aceea nu este în măsură să producă o schimbare substanţială în societatea românească prea curând şi prea evident“, încheie Manuela Prajea.

Deveniţi parte a platformei www.zf.ro/romania100 şi intraţi în contact şi cu alte idei pentru România de mâine.

O campanie Ziarul Financiar și Storia