ZF România 100 de idei

Ţara plină de IT-işti, îngropată în hârtii: „Instituţiile publice, de la ministere la autorităţi, au nevoie de departamente de IT adevărate, nu de oameni care trag cabluri prin sedii“

7 sep 2018 Autor: Roxana Petrescu

♦ România se află pe ultimul loc la nivel european în funcţie de valoarea indicelui economiei şi societăţii digitale, principala „unitate“ de măsură privind digitalizarea. Deşi rata de utilizatori ai serviciilor online disponibile este peste media UE, numărul de aplicaţii online create pentru mediul de business este limitat. Dacă IT-iştii nu intră în sectorul de stat însă, lucrurile nu au cum să se schimbe pe termen lung.

„Instituţiile publice, de la ministere la autorităţi, au nevoie de departamente de IT adevărate, nu de oameni care trag cabluri prin sedii. Nici măcar consultanţa în domeniul IT nu este întâlnită în cadrul instituţiilor de stat, nu există un designer web, de exemplu. De cele mai multe ori obiectivul este de a menţine ce ai, nu de a dezvolta. Pe de altă parte însă, sunt şi dificultăţi în angajarea specialiştilor din cauza procedurilor. Avem legi în picioare din anii ’90 după care funcţionăm şi acum“, spune Ionuţ Popa, membru fondator al CivicTech, un start-up nonguverna­mental pornit în primăvara lui 2017 de ex-bursieri ai GovITHub. Lansat în octombrie 2016 de Guvernul României de la acel moment, GovITHub a fost primul program-pilot derulat în scopul creşterii calităţii serviciilor publice cu ajutorul tehnologiei.

Gândit pe o perioadă de şase luni, GovITHub a funcţionat practic până la alegerile din 2016, adunând mai bine de 1.500 de aplicaţii de la specialişti în IT din ţară şi de peste graniţe interesaţi să contribuie la digitalizarea administraţiei publice din România. Din echipa finală de 20 de bursieri de la acel moment, care lucra alături de 300 de voluntari, în februarie anul trecut 8 membri au pus bazele CivicTech. Deşi local sunt vizibile anumite iniţiative, la nivel naţional digitalizarea rămâne un obiectiv îndepărtat. „România se află pe ultima poziţie între cele 28 de state membre ale UE în DESI 2018 (Indicele Economiei şi Societăţii Digitale). În ansamblu, România a progresat lent în ultimul an, însă nu ajunge din urmă celelalte ţări din UE. În ultimii ani, România nu a înregistrat progrese semnificative comparativ cu alte state membre ale UE. Rata digitalizării economiei, inclusiv în ceea ce priveşte serviciile publice, şi nivelul competenţelor digitale sunt încă scăzute“, se arată în raportul DESI pentru 2018.

În calculul DESI intră cinci factori şi anume conectivitatea (serviciile fixe de bandă largă, serviciile mobile, viteza şi preţurile conexiunii în bandă), capitalul uman (utilizarea internetului, competenţele digitale de bază şi avansate), utilizarea internetului (utilizarea de către cetăţeni a conţinutului, comunicaţiilor şi tranzacţiilor online), integrarea tehnologiei digitale (digitalizarea întreprinderilor şi comerţul electronic) şi serviciile publice digitale (e-guvernare).

 

Pe ultimul loc

Strict legat de serviciile publice digitale, concluziile raportului DESI sunt următoarele:

„Sistemul IT al administraţiei naţionale este fragmentat, ceea ce creşte sarcina administrativă pentru cetăţeni şi întreprinderi. În actualul mediu concurenţial, administraţiile publice din România se confruntă cu dificultăţi în atragerea şi reţinerea de specialişti din domeniul IT&C, însă programe precum GovITHub au arătat că inovarea este posibilă în sectorul public şi că pot fi găsiţi specialişti IT&C“, se mai arată în raport.

Un aspect foarte interesant este că România se află pe locul 7 la nivelul UE în ceea ce priveşte utilizarea serviciilor online publice, ceea ce înseamă că deşi sunt puţine, cele existente sunt foarte accesate de comunitatea de business sau de populaţie.

Mai departe însă statisticile sunt dramatice, ghişeul fiind un evergreen al administraţiei publice. Bazele de date interconectate sunt o raritate la nivel local, România fiind pe ultimul loc şi în ceea ce priveşte posibilitatea de a completa online formulare standard pe anumite categorii de activităţi. România este, de asemenea, pe ultimul loc şi în ceea ce priveşte digitalizarea serviciilor publice pentru deschiderea unei afaceri.

 

Găsiţi şi alte idei pentru România de mâine pe platforma www.zf.ro/romania100

O campanie Ziarul Financiar și Storia