Topul celor mai mari antreprenori din Republica Moldova. Conferinţa Republica Moldova – România. Investiţii, comerţ, finanţare: Pentru prima dată, Ziarul Financiar merge la Chişinău împreună cu Banca Transilvania pentru a găsi cele mai bune idei pentru dezvoltarea investiţiilor şi a antreprenoriatului între România şi Republica Moldova. Cine vine alături de noi?

5 iul 2018 Autor: Mădălina Panaete

Ziarul Financiar organizează pe 12 iulie la Chişinău, împreună cu Banca Transilvania şi Victoriabank, prima conferinţă dedicată mediului de business din Republica Moldova.

Cea mai mare companie antre­pre­norială din Republica Moldova a fost în 2016 (ultimele date disponibile) Dita Estfarm, cu activitate în do­meniul distribuţiei farma, arătă un top furnizat de Andrei Crigan, partener al firmei de consultanţă în domeniul exporturilor Gateway & Partners şi membru al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din  Moldova, care citează date de la Biroul Naţional de Statistică.

Clasamentul creează pentru prima dată o imagine clară asupra celor mai mari businessuri antreprenoriale de peste Prut, acolo unde cifra de afaceri a tuturor companiilor (străine, locale şi de stat) ajunge la peste 13 miliarde de euro anual. Comparativ, cifra de afaceri a tuturor societăţilor din România este de aproape 300 de miliarde de euro.

Ziarul Financiar va organiza pe 12 iulie la Chi­şinău conferinţa „Republica Moldova – România. Investiţii, comerţ, finanţare”, prin care vrea să aducă la aceeaşi masă antreprenori, bancheri, economişti, manageri din România şi Republica Moldova pentru a găsi împreună cele mai bune idei pentru creşterea economică, dar şi dezvoltarea culturii antreprenoriale şi de business peste Prut.

Astfel,  ZF a început o serie de articole despre indicatorii economici şi de business ai Republicii Moldova, iar în ediţia de astăzi tema analizei este reprezentată de cele mai mari companii antreprenoriale din Republica Moldova.

Dita Estfarm, companie care deţine brandul Farmacia Familiei şi care este controlată de omul de afaceri Iurie Chirtoacă, este urmată în clasamentul celor mai mari afaceri antreprenoriale din Republica Moldova de către Moldretail Group, una dintre companiile din grupul fondat de Vasile Drăgan. El a fondat reţeaua de magazine Linella, cu peste 70 de unităţi în toată ţara. Vasile Drăgan deţine afaceri şi în sectorul cărnii şi al vinului, conform datelor din presa din Republica Moldova.

Primele două companii au fiecare afaceri de peste 1,5 miliarde de lei, mai arată sursa citată.

Podiumul celor mai mari afaceri locale din Republica Moldova este completat de către Acvilin-Grup, lider în distribuţia de bunuri de larg consum şi a mobilei de birou.

În clasamentul celor mai mari zece companii cu acţionariat local, doar două au ca şi activitate principală producţia. Acestea sunt JLC, care realizează lactate, şi Supraten, care produce vopsele.

Grupul JLC, controlat de omul de afaceri Vladimir Jardan, este prezent şi în România, unde deţine producătorul de lactate Prodlacta din Braşov.

Structura clasamentului celor mai mari antreprenori din Republica Moldova este similar cu cel din România, având în vedere că majoritatea oamenilor de afaceri locali au ales comerţul ca domeniu de activitate. În moneda naţională, România are 12 miliardari, în timp ce în Republica Moldova sunt şapte.

 

Conferinţa Republica Moldova – România. Investiţii, comerţ, finanţare: Pentru prima dată, Ziarul Financiar merge la Chişinău împreună cu Banca Transilvania pentru a găsi cele mai bune idei pentru dezvoltarea investiţiilor şi a antreprenoriatului între România şi Republica Moldova. Cine vine alături de noi?

ZF a început o serie de articole despre indicatorii economici şi de business ai Republicii Moldova, cifre pe baza cărora se vor analiza în cadrul conferinţei şi perspectivele de dezvoltare ale ţării în următorii ani. Astăzi, ZF analizează evoluţia PIB-ului Republicii Moldova.

Ziarul Financiar va organiza pe 12 iulie la Chişinău conferinţa „Republica Moldova – România. Investiţii, comerţ, finanţare”, prin care vrea să aducă la aceeaşi masă antreprenori, bancheri, economişti, manageri din România şi Republica Moldova pentru a găsi împreună cele mai bune idei pentru creşterea economică, dar şi dezvoltarea culturii antreprenoriale şi de business peste Prut.
Conferinţa organizată cu sprijinul Băncii Transilvania şi Victoriabank este prima iniţiativă de acest tip dedicată parteneriatelor de business dintre companiile din cele două ţări şi vine în contextul în care Republica Moldova devine tot mai atractivă pentru antreprenorii români.

Companii româneşti puternice precum Arabesque (bricolaj), Betty Ice ( îngheţată), Ion Moş (condimente), Preţuri pentru Tine (retail de îmbrăcăminte), Teraplast (tâmplărie PVC) sunt doar câteva exemple de businessuri româneşti care s-au extins în Republica Moldova. În plus, franciza lanţului de restaurante KFC din Republica Moldova este deţinută de aceiaşi antreprenori care contro­lează businessul din România, Nicolae Badea, Lucian Vlad şi Radu Dimofte.

De asemenea, conform celor mai recente date disponibile, franciza McDonald’s din Republica Moldova este deţinută de omul de afaceri român Ilie Năstase. Totodată, Ministerul Sănătăţii, acţionarul majoritar al Antibiotice Iaşi, principalul producător de medicamente generice din România, a decis ca societatea să îşi deschidă reprezentanţă în Republica Moldova. În domeniul bancar, Banca Transilvania, a doua cea mai mare bancă locală după active, a devenit în acest an acţionar al Victoriabank, prima bancă înfiinţată în Re­publica Moldova şi a treia în funcţie de active.

Ce urmează în domeniul antreprenoriatului românesc, cum facem ca Republica Moldova să îşi dezvolte mai mult cultura antreprenorială şi cultura de business, cum ajungem la o economie sănătoasă pe termen lung sunt doar câteva dintre întrebările la care ZF încearcă să răspundă în cadrul conferinţei de la Chişinău.

ZF a început o serie de articole despre indicatorii economici şi de business ai Republicii Moldova, cifre pe baza cărora se vor analiza în cadrul conferinţei şi perspectivele de dezvoltare ale ţării în următorii ani.

Evoluţia economiei Moldovei

În ediţia de astăzi, ZF analizează evoluţia produsului intern brut (PIB) al Republicii Moldova comparativ cu ce se întâmplă în regiune.

PIB-ul per capita al Letoniei raportat la paritatea puterii de cumpărare a crescut de patru ori de când mica economie cu nici două milioane de locuitori s-a desprins de URSS. Pe de altă parte, PIB-ul per capita al Republicii Moldova, de asemenea o economie modestă care a făcut parte din URSS, nici măcar nu s-a dublat în acest interval, ajungând la 5.150 de dolari, conform calculelor FMI.

În total, PIB-ul Republicii Moldova a ajuns anul trecut la 8,1 miliarde de dolari.

Republica Moldova pare prinsă într-o eternă criză politică, într-o luptă pentru putere care împiedică ţara cu 3,5 milioane de locuitori să progreseze economic şi o face vulnerabilă la crize economice.

PIB-ul raportat la paritatea puterii de cumpărare a ajuns abia în 2008 la nivelul avut în 1992, anul de după independenţă, potrivit datelor Fondului Monetar Internaţional. Republica Moldova continuă să fie astfel una dintre cele mai sărace ţări din Europa.

Mica economie este, de asemenea, prinsă între Uniunea Europeană şi interesele geopolitice ale Rusiei, iar acest lucru s-a văzut clar după iunie 2014, când, după ce Rusia a anexat peninsula Crimeea, teritoriu ucrainean, şi a sprijinit trupele separatiste din estul Ucrainei, UE a semnat un acord de asociere cu Moldova.

Moscova a răspuns interzicând exporturile Moldovei de fructe, legume şi carne. În 2015, PIB-ul moldovenesc a scăzut cu 0,4%, după o creştere de 4,8% în anul anterior. Economia Moldovei se bazează în mare parte pe agricultură şi este periculos de dependentă de o generaţie care lipseşte. Sute de mii de moldoveni lucrează în UE şi în Rusia, adesea ilegal, iar veniturile pe care aceşti oameni le transferă acasă au o contribuţie importantă la PIB.

Anul trecut, transferurile brute către gospodăriile Moldovei au atins 1,27 miliarde de dolari, sau 15,6% din PIB.

Poate de aceea economia Moldovei este caracterizată de creşteri puternice urmate de scăderi abrupte. Spre exemplu, în 2008, an de boom economic în Europa de Est, PIB-ul a sărit în sus cu 7,8%, conform cifrelor FMI. În 2009, an de criză, economia s-a prăbuşit cu 6% pentru a urca cu 7% în 2010 şi 2011.

Urcuşul a fost întrerupt de o scădere de 0,7% în 2012. Anul următor a adus cea mai rapidă creştere din istoria ţării, de 9,4%. Cea mai abruptă scădere a fost înregistrată în 1994, de 31%.

De altfel, în primii patru ani de inde­pendenţă, caracterizaţi de politici economice haotice şi contraproductive şi de un război cu separatiştii transnistreni, Moldova a pierdut jumătate din volumul PIB, care, exprimat în dolari SUA constanţi, chiar şi în anul 2009 a reprezentat aproximativ doar 65% din mărimea corespunzătoare anului 1991, potrivit unui studiu al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Spre comparaţie, în cazul Estoniei valoarea corespunzătoare anului 1991 a PIB a fost atinsă în anul 2000, iar în anul 2009 PIB a reprezentat aproximativ 150% faţă de mărimea anului 1991.

Însă încet economia moldovenească evoluează. Sectorul industriei se dezvoltă şi a ajuns la 17% din PIB în perioada ianuarie-mar­tie cu o creştere importantă faţă de ultimii trei ani, când ponderea era de 12%, potrivit Biroului Naţional de Statistică. Pentru acest an, Banca Mondială a estimat că economia Moldovei va creşte cu 3,8%, iar FMI prognozează un avans de 3,5%. FMI estimează PIB-ul Moldovei din 2018 la 9,2 miliarde de dolari.

Exemple de companii româneşti care au intrat în Republica Moldova:

Teraplast, cel mai mare procesator de PVC l Betty Ice, cel mai mare producător de îngheţată

Arabesque, unul dintre cei mai mari retaileri de bricolaj

Preţuri Pentru Tine, unul dintre cei mai mari retaileri de îmbrăcăminte

Ion Moş,unul dintre cei mai mari producători de condimente

Ţuca, Zbârcea şi Asociaţii, una dintre cele mai importante case de avocatură

Banca Transilvania, a doua cea mai mare bancă după active

 
Cuvinte cheie:
moldova
, republica moldova
, comert
, crestere
, top
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide