România, cel mai prost elev din UE. Nici după zece ani de la aderare nu a învăţat să atragă fonduri. Să fie şi profesorii de vină?

30 oct 2018 Autor: Iulian Anghel

Corina Creţu, comisar european pentru dezvoltare regională: România a pierdut în exerciţiul financiar 2007 – 2014 între 1,8 şi 2 miliarde de euro pentru infrastructură de transport.

Rata de absorbţie efectivă a fondurilor UE, în exerciţiul financiar 2014 – 2020, este de doar 6,5%. Din alocarea de fonduri structurale, de 22,5 miliarde de euro, în exerciţiul financiar 2014-2020, România a absorbit doar 1,4 miliarde de euro. De vreme ce România nu ia banii europeni, nu cumva este vorba despre o greşeală de construcţie a mecanismului de alocare a fondurilor?

„Ghidurile au fost negociate foarte prost. Pentru România ele sunt mult mai stufoase decât în cazul altor ţări. Acesta este primul aspect. Al doilea: birocraţia este imensă. Funcţionarii publici sunt nepregătiţi şi, nu în ultimul rând, este o lipsă de planificare cruntă”, spune Cosmin Drăgoi, consultant pe fonduri europene.

Ieri la Bucureşti a început o conferinţă  pe fonduri europene. Sunt aici comisarul european pentru dezvoltare regională Corina Creţu şi comisarul pentru buget Günther Oettinger.

România a pierdut deja fonduri europene în valoare de aproape 2 miliarde de euro pe care le putea folosi în infra­struc­tura de transport, a spus luni Creţu.

„Din cei 19,5 miliarde de euro alocaţi pe fondurile pe care le gestionez, Politica de Coeziune şi de Fondul de Dezvoltare Regională, s-au pierdut între 1,8 şi 2 mld. euro într-un domeniu sensibil pen­tru Ro­mânia, cel al infrastructurii de transport.”

De ce se pierd bani?

„Mecanismul absorbţiei este foarte complicat. Iar birocraţia este imensă”, se plânge consultantul pe fonduri UE Dan Zaharia.

Este de vină partea română sau Bruxelles-ul?

Si, şi, explică Bogdan Drăgoi. Avem, pe de o parte, o birocraţie locală cumplită. Avem perioade foarte lungi de evaluare a proiectelor, din cauza funcţionarilor români, dar nici cei de la Bruxelles nu sunt uşă de biserică: „Este nevoie de un curaj teribil. Cea mai mare parte a funcţionarilor publici care se ocupă de fondurile UE trebuie pur şi simplu daţi afară şi trebuie angajaţi oameni care se pricep. De cealaltă parte, la Bruxelles nici nu ştiu cât interes este ca noi să absorbim fondurile UE. Cred că, mai degrabă, acest interes nu există. I-am văzut pe cei de la JASPERS (o unitate comună de asistenţă tehnică pe fondurile UE a Comisiei Europeane, BEI şi BERD – n. red.) care ar trebui să ne ofere gratuit asistenţă tehnică. În loc să ne ofere această asistenţă, ei ne critică de dimineaţa până seara, fără să vină cu nicio soluţie”.

De birocraţie se plânge şi Mirabela Miron, consultant pe fonduri UE în zona Iaşi.

„Nu cred că avem de-a face cu o greşeală de concepţie în acordarea fondurilor. În schimb birocraţia este imensă, iar lipsa personalului calificat este cumplită. Oamenii sunt speriaţi – nu-mi este foarte clar de ce – şi preferă să blocheze proiectele. Angajaţilor le este frică să-şi asume responsabilitatea a ceea ce scrie, de fapt, în fişa postului. Pe un proiect POCU (Programul Operaţional Capitalul Uman – n. red.) mi s-a întâmplat ca o funcţionară să-mi spună: «Mai am patru ani până la pensie, nu vreau să intru eu în această poveste». Când te confrunţi cu aşa ceva, nu mai ai nicio cale în afară de calea instanţei. Sunt situaţii în care autoritatea de management îţi respinge jumătate din domeniile eligibile pentru că există o manieră neunitară de interpretare a ghidurilor”, comentează Mirabela Miron.

În plus, arată ea, la nivelul administraţiei locale nici nu mai există interes pentru fondurile UE – primarii sau consiliile locale pur şi simplu nu mai fac proiecte şi se bazează pe fondurile din Planul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL). PNDL acordă fonduri tot pe proiecte, dar banii pot fi luaţi mult mai uşor şi nu există un control atât de strict ca în cazul fondurilor UE.

„Nu sunt proiecte depuse (în zona Moldovei – n.red). În primării oamenii sunt foarte slab pregătiţi. Vedeţi, oraşele care au luat cei mai mulţi bani europeni – Oradea, Timişoara, Cluj, Alba Iulia – au echipe puternice în zona de absorbţie a fondurilor. La noi (în Moldova – n.red.) nu sunt proiecte, pur şi simplu, deşi avem cea mai bună rată de cofinanţare (15% - n.red.)”, spune Mirabela Miron.

 

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 30.10.2018

 
Cuvinte cheie:
romania
, uniunea europeana
, fonduri
, aderare
, atragere
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide