Romani in afara granitelor

Români în afara graniţelor. Radu Grosu, profesor la Universitatea Tehnică Viena: Chiar dacă mi-am construit o carieră internaţională, şcoala şi universitatea făcute la Cluj au reprezentat baze solide pentru dezvoltarea mea ulterioară

7 nov 2018 Autor: Roxana Petrescu

♦ Absolvent al Universităţii Tehnice din Cluj, Radu Grosu îşi continuă studiile cu un doctorat în Computer Science la Facultatea de informatică din cadrul Universităţii Tehnice din Munchen, fiind în prezent profesor şi coordonator al diviziei de sisteme cibernetico-fizice a Facultăţii de informatică, Universitatea Tehnică din Viena.

Concomitent, Radu Grosu este profesor-cercetător la De­parta­mentul de computer science al Universităţii Stony Brook, parte a Universităţii de Stat din New York. Cu o astfel de carieră, Radu Grosu spune că un bun profesor este obligatoriu şi un bun cercetător, aceasta fiind singura mo­dalitate de a le transmite noilor generaţii in­formaţii actuale. În caz contrar, studenţii îşi pierd interesul dintr-un singur motiv: nu înţeleg aplicabilitatea la scară largă a unei anumite teme.

„Ca profesor, cel mai important lucru este şcoala pe care o creezi, adică noile generaţii de studenţi pe care le formezi. În acest sens, pot să spun cu mândrie că studenţii mei din SUA şi din Austria publică în cele mai prestigioase jurnale din lume şi participă la cele mai importante conferinţe, cu un randament excelent şi susţinut. În ştiinţă e foarte adevărată o maximă engleză, Publish or Perish (Publici sau dispari).“

Din 2012, Radu Grosu este profesor în cadrul Facultăţii de informatică a Universităţii Tehnice din Viena, din acelaşi an preluând şi funcţia de profesor-cercetător în cadrul Univer­sităţii Stony Brook din SUA în cadrul Depar­tamentului de computer science.

Specializarea sa sunt sistemele ciberneti­co-fi­zice şi sistemele biologice, ambele arii de cercetare având aplicaţii răspândite.

„Aplicaţiile cibernetico-fizice sunt foarte răspândite începând de la smart transportation (condusul automon), smart energy (reţele inteligente), clădiri inteligente, oraşe inteli­gente şi altele.“

Pe partea de sisteme biologice, cercetările lui Radu Grosu vizează studiul reţelelor de celule cardiace. Mai departe, înţelegerea acestor sisteme permite dezvoltarea unor noi metode pentru simularea şi controlul diferitelor forme de boli de inimă.

„Simularea poate ajuta, ca în cazul radioterapiei, planificarea şi perfecţionarea unei intervenţii chirurgicale posterioare.“

 

Profesor şi cercetător în acelaşi timp

Exemplele de mai sus arată însă un stil de pre­dare prin care studentul are acces la cele mai noi rezultate ale cercetării, fiindu-i mai uşor ast­fel să facă legături între o materie, mate­ma­tica, de exemplu, şi aplicaţiile acesteia în viaţa de zi cu zi.

„Calitatea de profesor este indispensabil co­nec­tată cu calitatea de cercetător. Un cercetător bun poate ţine un curs prost, dar la curent cu noile rezultate ştiinţifice. Un profesor bun poate ţine un curs excelent despre un mate­rial între timp perimat.“

Pornind de la această definiţie a profe­soru­lui, Radu Grosu spune că rezultatele cercetărilor sale îl determină de multe ori să rescrie cursurile pe care le transmite studenţilor, totul într-un efort de a-i ţine pe aceştia conectaţi la noutăţile din domeniul analizat.

„Eu încerc să ţin cursuri bune cu materiale ştiinţifice actuale. Acest lucru nu este uşor, pentru că necesită an de an rescrierea materia­le­lor de curs. Important este ca de la început stu­denţii să înţeleagă importanţa şi frumuseţea te­mei discutate. E important să înţeleagă de ce vrem să ne jertfim cei mai frumoşi ani din viaţă pe altarul acestei teme de cercetare. Pe lângă noi, ce câştig va putea avea societatea noastră în general?“

Astfel, materiile studiate trebuie să faciliteze atingerea unui obiectiv şi anume soluţionarea unor probleme reale.

„E foarte important ca studenţii să acumu­le­ze meşteşugul care le permite să soluţioneze problemele (provocările) adresate. În cazul nostru, meşteşugul se bazează pe matematică fizică. Einstein a spus înainte de a muri că singurul lucru pe care l-a regretat a fost că nu a ştiut suficientă matematică. Notez că matema­tica folosită de el a fost la cel mai înalt nivel.“

 

Mai mult curaj

Chiar dacă şi-a construit o carieră internaţională, Radu Grosu spune că şcoala şi universitatea făcute la Cluj au reprezentat baze solide pentru dezvoltarea sa ulterioară.

Mai mult, studenţii români şi-au făcut de-a lungul anilor o reputaţie forte bună la instituţii de elită, cum ar fi MIT, care de altfel i-au şi recrutat. Dar totuşi există anumite diferenţe, cele mai importante fiind de motivaţie, dar şi de organizare a sistemului de educaţie.

„Studenţii americani vin din toată lumea cu un singur ţel, să realizeze ceva de excepţie în tim­pul anilor de doctorat. Aceşti studenţi sunt fi­nan­ţaţi cu un sistem extrem de inteligent şi de bine pus la punct, de exemplu National Science Foun­dation (NSF), dar şi de alte agen­ţii. Profesorii sunt încurajaţi să aplice pen­tru pro­iecte îndrăzneţe şi odată finanţaţi, au posi­bi­li­tatea să angajeze cele mai promiţătoare minţi.“

Deşi există sisteme similare şi în Europa, pot fi făcute îmbunătăţiri în ceea ce priveşte răspândirea finanţărilor disponibile pentru profesorii români.

„La fel şi dorinţa de a publica în conferinţe şi jurnale cu cea mai înaltă reputaţie.“

La rândul său, Radu Grosu spune că în ciuda distanţei, relaţiile cu mediul academic din România au rămas la fel de bune.

„Încerc să aloc cu prioritate timp pentru conferinţele organizate de colegii mei din Cluj, Timişoara, Bucureşti sau Iaşi, de exemplu, şi să particip în respectivele comitete de pro­gram. Aplic împreună cu ei la proiecte europene ce propun co­laborarea între România şi Austria. Încerc să le împărtăşesc din experienţa mea europeană şi americană şi mai ales să le dau curaj.“

 

„Români în afara graniţelor“ este o campanie editorială realizată de Ziarul Financiar la iniţiativa Ion Ţiriac Foundation

O campanie Ziarul Financiar la inițiativa