ZF România 100 de idei

Andrei Frunză, CEO al Cle­ver Taxi: Datele stau la baza oricărui program pentru decongestionarea traficului. Infrastructura nu a fost imaginată pentru fluxurile de azi, dar odată înţelese datele, rezultă şi soluţiile

7 nov 2018 Autor: Roxana Petrescu

♦ Un bucureştean stă zilnic circa o oră în trafic, acesta fiind timpul suplimentar necesar pentru a parcurge o anumită distanţă faţă de condiţiile normale de circulaţie ♦ Dezvoltarea soluţiilor de mobilitate pornind de la datele de trafic reprezintă pentru moment singura idee pentru eliberarea oraşului în contextul în care realizarea marilor proiecte de infrastructură pare un fel de misiune imposibilă.

„Infrastructura din oraşe nu a fost imaginată pentru fluxurile de azi de călători, dar important este să le înţelegem şi să le rezolvăm“, spune Andrei Frunză, CEO al Cle­ver Taxi, aplicaţia mobilă pentru comen­zile de taxi dezvoltată de compania Clever Tech.

Andrei Frunză a preluat această funcţie de la începutul lunii septembrie, anterior el coordonând din poziţia de CEO operaţiunile eJobs Group, liderul pieţei serviciilor de recrutare online, înregistrând cele mai bune rezultate din istoria companiei.

Clever Taxi a fost fondată de Mihai Ro­taru şi Alex Dumitru în 2010 şi a fost achi­zi­­ţionată de mytaxi, divizie a grupului german Dai­mler în 2017, pentru o sumă de peste 10 mil. euro. Compania are peste 50 de angajaţi şi este disponibilă în peste 20 de oraşe din Ro­mânia.

„La nivel naţional avem acum peste 20.000 de şoferi care utilizează aplicaţia, mai bine de un milion de utilizatori şi vedem că cererea este în creştere, atât ca număr de utilizatori, cât şi ca frecvenţă.“

Luaţi-ne datele

Ţinând cont de dinamica businessului, Andrei Frunză spune că datele GPS de care compania dispune pot fi o adevărată comoară pentru primăriile care caută soluţii pentru rezolvarea problemelor de mobilitate urbană. Mai mult, spune Frunză, datele colectate de la utilizatorii aplicaţiei Clever Taxi pot fi puse la dispoziţia autorităţilor care vor să fluidizeze cumva traficul din oraş. „Ne-am întrebat cum putem contribui noi la rezolvarea unor probleme legate de mobilitatea urbană în contextul în care suntem un furnizor de date foarte important. La final, datele sunt cele care stau la baza unui program de decongestionare coerent.“

Din cele 20 de oraşe în care este prezentă aplicaţia Clever Taxi, Clujul pare a fi cel mai avansat în implementarea unor soluţii pornind de la datele furnizate de această platformă.

„În Cluj autorităţile au dorit construirea unei aplicaţii multimodale de transport (care să includă toate mijloacele de transport în comun - n. red.), iar noi am contribuit cu datele astfel încât ei să îşi dea seama care este cererea de trafic, care sunt fluxurile, care sunt punctele de pornire, care sunt rutele, în ce mo­mente ale zilei se creează marile aglo­me­raţii. Mai departe, prin interpretarea corectă a unor astfel de date pot fi generate multe so­luţii, de la semafoare inteligente, la supli­mentarea parcului de autobuze pe anumite rute, în anumite intervale sau chiar regân­direa unor rute pentru transportul public.“

Cine dă timpul înapoi?

În Bucureşti însă, traficul a devenit o problemă care tinde să afecteze întreaga economie a oraşului. Potrivit datelor furnizate de Tom Tom Traffic Index, Bu­cu­reştiul este unul dintre cele mai congestionate oraşe la nivel global, pornind de la datele din 2016, astfel că în medie un bucureştean pierde zilnic circa o oră blocat în trafic.

„Rutele de transport sunt vasele de sânge ale unui oraş. În lumea urbană avem toate mijloacele să găsim soluţii, dar totul porneşte de la date. De la interpretarea corectă a da­telor pornesc toate deciziile legate de in­fras­tructură: unde sunt necesare pistele de bici­clete, care sunt cele mai bune rute pentru auto­buze, este necesară construirea unei noi linii de metrou? Micromobilitatea este o so­lu­ţie, la fel şi stimularea soluţiilor de car-sha­ring. Iar noi suntem printre puţinele com­pa­nii care au datele“, mai spune Andrei Frunză.

Deşi discuţiile cu primăriile avansează greori, Frunză spune că însuşi acest dialog este un pas înainte.

„Clever a venit cu o abordare disruptivă, dar care a avut rezultate constructive pe piaţa taximetriei. Inclusiv faptul că acum avem discuţii cu primăriile este un semnal bun, pentru că pe noi la nivel de business nu ne avantajează într-un mod direct.“†

Deşi deocamdată Clever Taxi este o soluţie destinată comenzilor de taxi, CEO-ul companiei spune că apartenenţa la un grup internaţional va duce şi la diversificarea portofoliului de soluţii local.

„Facem parte dintr-un grup care implementează diverse soluţii de mobilitate la nivel global. În Lisabona, de exemplu, este în lucru un proiect cu scutere electrice, dar toate aceste planuri sunt gândite alături de autorităţile locale pentru că implementarea lor presupune adaptarea regulilor de transport pe profilul soluţiei care se doreşte a fi dezvoltată. Ne uităm şi noi pentru piaţa locală la toate aceste soluţii de mobilitate. Ne propunem ca în termen de trei ani să devenim cel mai important jucător în domeniul mobilităţii din piaţa locală şi nu ne limităm doar la soluţia adresată taximetriei.“

Clever Tech, compania din spatele aplicaţiei, a avut în 2017 afaceri de 3,5 mil. lei, dublu faţă de anul precedent, şi o pierdere netă de 0,6 mil. lei.

Ce este sharing economy?

Una dintre soluţiile de mobilitate tot mai promovate în ultima perioadă este cea de car-sharing, adică împărţirea unei maşini şi a costurilor de călătorie între mai mulţi participanţi. Ideea face parte însă dintr-un altfel de economie, aşa-numită sharing economy (economia colaborativă).

În linii mari, conceptul de sharing economy sau economie colaborativă le permite proprietarilor de active utilizate doar parţial să intre în contact cu cei care caută aceste active, accesul la internet fiind cel mai important element care a contribuit la această nouă modalitate de a face afaceri.

O astfel de economie ar permite o utilizare mai bună a unor active care altfel ar fi doar parţial folosite, deodată nişte active fizice devenind servicii. Œn plus, de cele mai multe ori, această economie colaborativă le dă celor care au resurse limitate posibilitatea de a experimenta sau de a utiliza active care altfel le sunt inaccesibile.†Airbnb sau Uber sunt cele mai bune exemple pentru economia colaborativă, acestea fiind businessuri care au schimbat radical industria ospitalităţii şi pe cea a mobilităţii.

Mai mult, finanţarea unor iniţiative de business nu mai este tot timpul legată de o bancă, de exemplu crowdfundingul, modalitate prin care comunităţile sprijină financiar anumite proiecte, începând să devină o soluţie tot mai accesată chiar şi pe plan local. Astfel, de la un capitalism cu o infrastructură asigurată de corporaţii, digitalizarea a facilitat trecerea spre un capitalism de masă, al afacerilor făcute între membrii unei comunităţi.

Interesant este că în octombrie, anul acesta, Consiliul Concurenţei a demarat un studiu prin care încearcă să înţeleagă efectele economiei colaborative asupra mediului concurenţial tradiţional, lucru care denotă din nou importanţa în creştere a acestui nou mod de a face business, dar şi problemele care pot apărea din faptul că reglementările, din nou, nu ţin pasul cu boom-ul domeniului.

„Cred că printre ultimele idei bune auzită recent este cea legată de studiul pe care Consiliul Cocurenţei l-a demarat asupra conceputului de sharing economy (economie colaborativă). Este foarte important să vedem cum putem optimiza utilizarea unor resurse, dar şi de a vedea cum putem folosi informaţiile oferite de market-place-uri (platforme de e-commerce în care mai multe părţi vin cu oferte, dar există un singur agregator care efectuează şi tranzacţiile ñ n.red.)“, a mai spus Andrei Frunză.

 

Intră pe platforma www.zf.ro/romania100 şi devino parte a comunităţii care dă idei pentru România de mâine.

O campanie Ziarul Financiar și Storia